O interpelare adresată de deputata Natalia-Elena Intotero către Guvern vizează tema sensibilă a privatizării combinatului siderurgic din Hunedoara, vândut în urmă cu mai bine de două decenii către grupul ArcelorMittal. Solicitarea parlamentarului, care cere desecretizarea contractului de privatizare și realizarea unui audit asupra activității companiei, a primit răspunsuri formale din partea mai multor instituții, evidențiind mai degrabă lipsa de transparență și de asumare decât o preocupare reală pentru soarta Hunedoarei.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) invocă în răspunsul său clauze contractuale de confidențialitate, potrivit cărora niciuna dintre părți nu poate face publice informații din contract fără acordul celeilalte. În plus, instituția citează prevederi din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002, conform cărora rezultatele monitorizării post-privatizare nu pot fi utilizate decât în scopul executării obligațiilor contractuale, cu respectarea secretului comercial.
Astfel, contractul de privatizare rămâne inaccesibil opiniei publice, deși combinatul a fost vândut unei companii multinaționale în baza unui acord care a vizat un activ strategic. AAAS nu menționează nicio posibilitate de reevaluare a regimului de secretizare și nici intenția de a transparentiza parțial documentul.
Răspunsuri întârziate și responsabilități pasate
Secretariatul General al Guvernului arată că Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor nu au transmis încă răspunsurile solicitate, deși interpelarea viza tocmai aspecte economice și contractuale. În absența acestor puncte de vedere, răspunsul Guvernului rămâne incomplet.
Situația reflectă o fragmentare administrativă accentuată: instituțiile implicate își pasează responsabilitatea, iar Guvernul nu oferă un punct de vedere unitar asupra unei chestiuni de interes public major.
Răspunsuri generale, fără date concrete
Ministerul Muncii s-a limitat la enumerarea prevederilor legale privind concedierile colective și măsurile de sprijin pentru persoanele disponibilizate, fără nicio referire la cazuri concrete din Hunedoara. Nu se oferă date despre numărul angajaților afectați, despre programe de reconversie profesională implementate sau despre sprijinul real acordat localnicilor după restructurările succesive.
Acest tip de răspuns birocratic, bazat pe citarea legilor, denotă o abordare formală, fără implicare în evaluarea efectelor sociale ale privatizării.
Statul, observator pasiv după privatizare
AAAS susține că obligațiile contractuale asumate de cumpărător ar fi fost respectate — investiții, protecția mediului, angajamente sociale —, însă nu prezintă documente care să confirme aceste afirmații. Monitorizarea actuală ar viza doar clarificarea regimului juridic al terenurilor, ceea ce indică retragerea statului din orice formă de control real asupra activității industriale.
Totodată, instituția amintește că unele măsuri de restructurare au fost impuse prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce echivalează cu transferarea responsabilității către Bruxelles pentru închiderea unor capacități de producție.
Fără audit și fără evaluare independentă
Niciuna dintre instituțiile care au răspuns nu confirmă existența unui audit recent asupra activității ArcelorMittal Hunedoara. Solicitarea deputatei de a verifica respectarea obligațiilor contractuale nu a primit un răspuns concret, iar statul nu pare să fi derulat o analiză independentă asupra efectelor economice și sociale ale privatizării.
