A pus China mâna pe cea mai valoroasă mașină din lume?

Țările de Jos au avut, de-a lungul istoriei, o influență asupra progresului tehnologic mult mai mare decât ar sugera dimensiunea lor. În secolul al XVII-lea, inovațiile olandeze în domeniul finanțelor și al agriculturii au fost preluate de Marea Britanie, contribuind la apariția Revoluției Industriale și la extinderea Imperiului Britanic. Mai târziu, țarul rus Petru cel Mare a studiat tehnicile olandeze de construcție navală, punând bazele flotei care avea să transforme Rusia într-o putere maritimă în secolul al XVIII-lea. În anii 1970, omul de știință pakistanez Abdul Qadeer Khan a sustras planuri tehnologice dintr-un laborator olandez, contribuind la dezvoltarea programului nuclear al Pakistanului și, ulterior, la sprijinirea unor inițiative similare în Coreea de Nord, Iran și Libia, scrie The Economist.

Astăzi, apare o nouă întrebare: a influențat din nou tehnologia olandeză echilibrul global de putere? Aceasta este suspiciunea exprimată de administrația Trump. Din 2019, Statele Unite au interzis exportul către China al echipamentelor de litografie cu ultraviolete extreme (EUV), esențiale pentru fabricarea celor mai avansate semiconductoare din lume. Aceste sisteme, indispensabile pentru dezvoltarea celor mai performante modele de inteligență artificială, sunt produse exclusiv de ASML. În ultimele săptămâni însă, secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a provocat tensiuni afirmând că există suspiciuni potrivit cărora unul dintre aceste echipamente ar fi ajuns în China.

ASML respinge categoric acuzațiile. Compania afirmă că știe în permanență unde se află toate cele 340 de sisteme EUV produse până în prezent, inclusiv cele 26 scoase din uz, și că niciunul nu se află în China. Transportul acestor echipamente extrem de sensibile este realizat exclusiv de ASML, iar funcționarea lor este monitorizată permanent. De asemenea, componentele sunt instalate și întreținute doar de inginerii companiei în fabricile clienților. Potrivit ASML, compania nu a livrat niciodată Chinei un sistem EUV și nici componente, module sau echipamente special concepute pentru astfel de sisteme. În plus, susține că autoritățile americane nu au prezentat până acum nicio dovadă care să susțină afirmațiile lui Howard Lutnick.

Și guvernul olandez contestă acuzațiile, deși afirmă că le tratează cu seriozitate. În timpul unei vizite la Washington, la sfârșitul lunii iunie, ministrul comerțului, Sjoerd Sjoerdsma, a încercat să convingă oficialii americani și membrii Congresului că Țările de Jos aplică riguros regimul de control al exporturilor, inclusiv în ceea ce privește tehnologia EUV. Într-un interviu acordat publicației The Economist, el a precizat că, în prezent, autoritățile olandeze nu desfășoară nicio investigație privind acuzațiile formulate de partea americană, însă a subliniat că, dacă ar exista dovezi credibile, acestea ar fi analizate și, dacă ar fi cazul, investigate penal.

La prima vedere, disputa se concentrează asupra existenței sau nu a unor dovezi care să susțină afirmațiile Washingtonului. Deși acestea nu au fost făcute publice, unele persoane familiarizate cu dosarul le descriu drept „neverificate, dar nu lipsite de temei”. Majoritatea experților consideră foarte puțin probabil ca un sistem EUV complet să fi fost transferat în China. Totuși, unii cred că anumite componente ar fi putut ajunge acolo prin intermediul furnizorilor ASML sau al unor terți. Alții suspectează că adevărata problemă o reprezintă exporturile către China ale echipamentelor mai vechi de litografie cu ultraviolete profunde (DUV), precum și serviciile și piesele aferente, majoritatea nefiind supuse restricțiilor de export. În 2025, aceste activități au reprezentat aproximativ o treime din veniturile companiei.

Dincolo de această controversă se află însă diferențe mult mai profunde privind modul în care Occidentul ar trebui să răspundă progresului tehnologic al Chinei. Situația evidențiază și tensiunile dintre administrația Trump și numeroși aliați europeni. O parte dintre oficialii americani consideră că Europa adoptă o poziție prea permisivă față de China. La rândul lor, multe guverne europene se tem că Washingtonul își urmărește propriile interese economice și de securitate în detrimentul partenerilor săi și încearcă, în același timp, să atragă către Statele Unite investițiile și activitățile unor companii precum ASML, pentru a consolida industria americană a semiconductorilor.

Una dintre întrebările esențiale este cât de aproape se află China de dezvoltarea propriului sistem EUV. Potrivit unei informații publicate de Reuters, o echipă de foști ingineri ASML ar fi finalizat la începutul anului 2025 un prototip de echipament EUV, testat într-un laborator cu nivel ridicat de securitate din Shenzhen. Compania precizează că nu poate controla unde aleg foștii angajați să lucreze, însă aceștia sunt obligați prin acorduri de confidențialitate, iar în cazurile de furt de secrete comerciale au fost inițiate acțiuni în justiție.

Conform acelorași informații, prototipul nu a produs încă cipuri funcționale, însă guvernul chinez și-ar fi propus atingerea acestui obiectiv până în 2028. Cei mai mulți specialiști consideră acest termen prea optimist și estimează că ar putea trece încă un deceniu până când China va dispune de un sistem EUV complet operațional. Cu toate acestea, ei admit că ritmul progresului tehnologic chinez depășește așteptările, atât în dezvoltarea tehnologiei EUV, cât și în cazul unor soluții alternative.

O altă preocupare majoră pentru Statele Unite este utilizarea inovatoare de către China a tehnologiei DUV. Companii precum SMIC și Huawei au perfecționat tehnica denumită „multi-patterning”, care permite fabricarea unor cipuri logice sub pragul de 7 nanometri folosind echipamente DUV. În mod tradițional, astfel de cipuri puteau fi produse doar cu sisteme EUV. Deși metoda este mai costisitoare și generează mai multe defecte, unii experți americani consideră că ea ar putea permite Chinei să producă milioane de cipuri avansate necesare pentru a reduce decalajul față de Statele Unite în competiția pentru dominația în domeniul inteligenței artificiale. În Europa predomină însă opinia că aceste riscuri trebuie echilibrate cu necesitatea protejării competitivității și veniturilor ASML, precum și a întregului ecosistem industrial asociat, evitând în același timp represalii economice din partea Chinei.

Ca răspuns, Statele Unite promovează o nouă alianță a statelor implicate în lanțurile occidentale de aprovizionare pentru inteligența artificială, cunoscută sub numele de Pax Silica. Lansată în decembrie, aceasta urmărește consolidarea cooperării și armonizarea reglementărilor în domenii precum energia, mineralele critice, producția avansată și inteligența artificială. Până în prezent, inițiativa a fost susținută de 24 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană și Țările de Jos. Obiectivul este facilitarea schimbului de tehnologii de ultimă generație între statele partenere și coordonarea controalelor la export pentru tehnologiile sensibile.

Mult mai controversată este însă inițiativa legislativă americană MATCH Act, prezentată în aprilie cu sprijin bipartizan. Proiectul nu urmărește doar interzicerea exporturilor de echipamente DUV către China, ci și blocarea serviciilor de mentenanță, furnizării de piese de schimb și actualizărilor software pentru sutele de echipamente DUV deja instalate acolo. Totodată, legea ar acorda aliaților, inclusiv guvernului olandez, un termen de 150 de zile pentru armonizarea propriilor reguli cu cele americane, în caz contrar urmând să fie aplicate prevederile Foreign Direct Product Rule. Acestea extind jurisdicția legislației americane asupra produselor fabricate în alte state dacă acestea utilizează tehnologii de origine americană. Susținătorii proiectului argumentează că astfel de măsuri sunt indispensabile pentru protejarea securității naționale.

Guvernul olandez respinge această abordare. Ministrul Sjoerd Sjoerdsma consideră MATCH Act o inițiativă regretabilă și își exprimă îngrijorarea față de aplicarea extraterritorială a legislației americane asupra companiilor olandeze și ale altor aliați. În opinia sa, fiecare stat trebuie să decidă în mod suveran ce tehnologii dezvoltă companiile sale și ce riscuri de securitate implică acestea. El evidențiază și o aparentă contradicție în politica Washingtonului: pe de o parte solicită restricționarea exporturilor de echipamente DUV către China, iar pe de altă parte permite exportul acceleratoarelor AI NVIDIA H200, produse care pot fi fabricate doar cu ajutorul celor mai avansate sisteme EUV.

În perioada următoare, ministrul olandez urmează să poarte negocieri dificile și la Beijing. China a condamnat MATCH Act și a adoptat recent reglementări care permit sancționarea companiilor străine ce respectă sancțiunile sau controalele la export impuse de Statele Unite. În același timp, Țările de Jos se confruntă deja cu consecințele deciziei de a prelua controlul asupra Nexperia, companie deținută de investitori chinezi, pentru a împiedica relocarea unor operațiuni în China. Ca reacție, autoritățile chineze au blocat exporturile Nexperia din China, afectând semnificativ producătorii europeni și japonezi din industria auto.

Disputa declanșată de afirmațiile lui Howard Lutnick s-ar putea estompa dacă Statele Unite nu vor prezenta dovezi convingătoare. Totuși, aceasta reprezintă doar unul dintre primele episoade ale unei confruntări mult mai ample privind controlul tehnologiilor esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. În acest context, este foarte probabil ca ASML și tehnologiile sale strategice să rămână în centrul competiției geopolitice dintre marile puteri.