Un val de tensiune a cuprins Israelul după arestarea fostului procuror militar-șef, generalul-maior Yifat Tomer-Yerushalmi, acuzată că a divulgat un video care arată soldați israelieni abuzând violent de un prizonier palestinian. Cazul, care a declanșat o furtună politică și juridică, a readus în atenție acuzațiile de tortură și tratamente inumane aplicate palestinienilor în detenție – însă în centrul dezbaterii publice s-a aflat nu fapta, ci cea care a expus-o.
Filmul violenței
Scandalul a izbucnit în august 2024, când postul israelian Channel 12 a difuzat imagini surprinse la baza militară Sde Teiman, folosită pentru detenția palestinienilor capturați în timpul războiului din Gaza. În filmare, mai mulți soldați apar ascunzându-se în spatele unor scuturi în timp ce un prizonier este agresat. Ancheta internă a armatei a stabilit ulterior că victima fusese înjunghiată cu un obiect ascuțit, suferind fracturi costale, un plămân perforat și o leziune rectală gravă.
Cinci rezerviști au fost inculpați în februarie 2025 pentru „violență extremă” asupra unui deținut. Potrivit actului de acuzare, abuzul ar fi avut loc la 5 iulie 2024, în timpul unei percheziții.
Scurgerea care a zdruncinat instituțiile
Tomer-Yerushalmi, aflată până recent la conducerea sistemului juridic militar, a recunoscut că a aprobat transmiterea imaginilor către presă. În scrisoarea sa de demisie, publicată de media israeliană, ea a afirmat că a dorit să demonstreze gravitatea faptelor și să protejeze principiul legalității în armată: „Există lucruri care nu pot fi făcute nici măcar împotriva celor mai periculoși deținuți.”
După anunțul demisiei, generalul a dispărut pentru câteva ore, iar autoritățile au declanșat o amplă operațiune de căutare, inclusiv cu drone. A fost găsită pe o plajă din nordul Tel Avivului, iar la scurt timp poliția a arestat-o sub suspiciunea de fraudă, abuz de funcție, obstrucționarea justiției și divulgarea de informații confidențiale.
Reacții politice și divizare publică
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a descris scurgerea imaginilor drept „cel mai grav atac de imagine asupra Israelului de la înființarea statului”. Ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a numit gestul „comportament criminal sub acoperirea legii” și a cerut un procuror special pentru investigarea cazului.
În tabăra de dreapta, cazul a fost transformat într-un simbol al „trădării interne”. Unii politicieni și comentatori apropiați de guvern au acuzat-o pe Tomer-Yerushalmi că ar fi încercat să saboteze armata, iar alții au ironizat presupusa ei tentativă de sinucidere.
În schimb, voci moderate din societatea civilă și din sistemul judiciar avertizează că dezbaterea s-a deplasat de la subiectul real — abuzurile împotriva deținuților palestinieni — către o campanie de linșaj împotriva celei care a expus probele.
O istorie a abuzurilor ignorate
Organizațiile internaționale au documentat de ani buni maltratări sistematice ale palestinienilor aflați în custodia Israelului. Națiunile Unite estimează că cel puțin 75 de prizonieri palestinieni au murit în detenție de la izbucnirea războiului din Gaza, la 7 octombrie 2023. Ministerul Sănătății din Gaza a raportat că unele cadavre returnate familiei prezentau urme de tortură, oase rupte, arsuri, dinți lipsă sau semne de legare.
Cazul Sde Teiman a atras atenția comunității internaționale, dar și critici interne fără precedent la adresa guvernului Netanyahu, acuzat că tolerează o cultură a impunității în armată.
O țară prinsă între război și justiție
În timp ce ancheta asupra lui Tomer-Yerushalmi continuă, Israelul se confruntă cu o divizare internă profundă. Pentru unii, fosta procuroare militară a încălcat legea. Pentru alții, ea a fost singura care a avut curajul să o apere.
„Este o tragedie personală și instituțională”, a declarat Yohanan Plesner, președintele Institutului Israelian pentru Democrație. „Faptul că o asemenea situație poate duce la discreditarea completă a unei persoane ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru întreaga societate.”

Tragic este că una-două se aduce antisemitismul în discuție, deși criticile au la bază comportamentul , nu etnia, sau religia !
e o imagine falsa pentru ca religia nu da nationalitatea. khazarii sint neam turcic si nu evrei, deci nu sint semiti. palestinieii, da.
adica netanyahu este antisemit…
sursa, ca sa nu existe discutii: Arthur KOESTLER, Al treisprezecelea trib: khazarii. Tora zice de 12…
SEMÍT, -Ă, semiți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limbă și prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul și estul Africii, căruia îi aparțin astăzi arabii, sirienii, evreii etc.
dex.ro
exista o solutie la toata nebunia asta cu razboaie si crime programate, cu agresivitate si nevoie de putere si control: TOTI SINTEM OAMENI, COPII AI ACESTEI PLANETE! TOTI SINTEM TERRANI! TOTI, IMPREUNA!