Academia Română cere ÎCCJ să salveze Băile Herculane

Academia Română a înaintat o petiție către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o scrisoare deschisă, exprimându-și îngrijorarea față de „blocajul juridic prelungit” care afectează Complexul balnear Băile Herculane, informează Agerpres.

„Ne adresăm cu respect cele mai înalte instanțe a justiției din România pentru a aduce în atenția dumneavoastră o problemă de interes public major, implicații istorice, culturale, constituționale și europene: blocajul juridic prelungit care afectează Complexul balnear istoric Băile Herculane. supreme, ca lider al puterilor judecătorești din țara noastră, în fața riscului grav și ireversibil ce planează. asupra unui patrimoniu de valoare inestimabilă pentru România”, se menționează în documentul semnat de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și de directorul general al Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica.

Scrisoarea, intitulată „Salvarea Băilor Herculane este responsabilitatea noastră colectivă”, subliniază importanța deosebită a complexului balnear, a ceva „degradare accelerată” transformă situația într-o problemă care depășește orice interes privat, încadrându-se ferm în sfera interesului public major. Se atrage atenția asupra tergiversării soluționării litigiilor care „riscă să golească de conținut finalitatea actului de justiție, transformând drepturile într-o protecție formală, lipsită de efecte reale”, și asupra obligației statului de a proteja patrimoniul și necesitatea unei abordări prioritare.

„Într-un astfel de context, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate rămâne pasivă. În calitatea sa de garant al interpretării unitare a legii și de instanță chimică să ofere repere jurisprudențiale în cauze de interes public major, Înalta Curte are nu doar posibilitatea, ci și responsabilitatea instituțională de a se poziționează, prin mijloacele juridice proprii, care generează prejudicii naționale. Inacțiunea sau absența unui semnal jurisprudențial, procedural și instituțional clar riscă să perpetueze blocajul actual și să atragă răspunderea internațională a statului român. Fără a solicita o soluție într-un dosar specific, apelul de față vizează asumarea unui rol de orientare și de principiu, prin care Înalta Curte să reafirme, în mod explicit, că litigiile ce privesc patrimoniul național reclamă sau abordare prioritară, proporțională cu gravitatea prejudiciului în joc. O astfel de poziție nu ar reprezenta o excepție, ci expresia firească a misiunii constituționale a justiției supreme”, subliniază Academia.

Înstrăinarea masivă a hotelurilor, clădirilor de băi și pavilioanelor administrative istorice a fost investigată în 2010 de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), se menționează în scrisoare.

„Concluzia acestor proceduri pentru dispersarea bunurilor reprezentate de fapte o operațiune concertată de delapidare, un mod de a înșela creditorii, sărăcind compania de active care ar fi putut servi drept garan pentru stingerea datorilor. operare sofisticată. Sentința a fost pronunțată recent, după mai bine de șase ani de la începerea procesului și la 15 ani de la debutul investigațiilor. În acest sens, demersul nostru ar trebui să înțeles, în vederea unei soluționări legale, dar cu celeritate, astfel încât să ajungă la un final într-un interval de timp rezonabil”, subliniază semnatarii.

Sub egida Academiei Române și a Bibliotecii sale, a fost organizată, în octombrie anul trecut, conferința „Salvați Băile Herculane!”.

„Băile Herculane sunt patrimoniu european. Trebuie salvate și ar fi regretabil ca Uniunea Europeană să intervină pentru a nu spune cum să le salvăm. Ar fi o rușine, de aceea cred că trebuie să nu apucăm foarte repede de treabă și Academia Română va face memorii în continuare. (…) Eu voi interveni pe unde pot”, afirma atunci Ioan-Aurel Pop.