Un înalt oficial american a declarat că Statele Unite și Iranul ar putea ajunge chiar „astăzi sau mâine” la un acord privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Declarația a alimentat speranțele privind reluarea traficului prin una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor, ceea ce a dus la o scădere accentuată a cotațiilor petrolului, scrie France 24.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a afirmat într-un interviu acordat CNBC că există șanse ca un acord să fie încheiat în următoarele ore, susținând astfel mesajul transmis anterior de președintele Donald Trump.
Luni, de la Casa Albă, Trump și-a păstrat discursul caracteristic, combinând apelurile la diplomație cu avertismente ferme. Liderul american a susținut că aceasta este „ultima șansă înainte de decapitare” pentru Iran.
Conflictul dintre Washington și Teheran durează din 28 februarie, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri surpriză asupra Iranului. Deși între timp a fost convenită o încetare a focului și s-a ajuns la un acord preliminar, negocierile diplomatice nu au reușit să pună capăt confruntării.
Situația din regiune rămâne extrem de tensionată. Marți, un membru al echipajului unei nave comerciale lovite de un proiectil în Strâmtoarea Hormuz era dat dispărut, iar o navă indiană s-a scufundat în Marea Roșie după un atac al cărui autor nu a fost identificat.
Strâmtoarea Hormuz reprezintă una dintre cele mai importante căi de tranzit pentru exporturile mondiale de petrol și gaze și a devenit principalul punct de dispută dintre cele două tabere. Iranul dorește să controleze traficul prin această rută și să perceapă taxe de tranzit, măsuri pe care nu le aplica înainte de izbucnirea războiului și cărora Statele Unite li se opun categoric.
În ultimele săptămâni, Donald Trump a alternat amenințările cu deschiderea spre negocieri. Recent, el a avertizat că SUA ar putea lovi Iranul „foarte dur”, inclusiv prin atacuri asupra infrastructurii civile, însă ulterior a sugerat că un acord este aproape.
În același timp, Ministerul iranian de Externe a negat existența unor negocieri directe cu Washingtonul, deși Trump continuă să susțină contrariul.
Secretarul de Stat Marco Rubio a declarat marți că Statele Unite participă la discuțiile purtate între Oman și Iran pentru creșterea traficului prin Strâmtoarea Hormuz.
Optimismul privind o eventuală redeschidere a rutei maritime a influențat imediat piețele. Cotația petrolului Brent a scăzut cu peste 6%, coborând sub pragul de 79 de dolari pe baril.
Qatarul, care mediază contactele dintre părți, a transmis că eforturile diplomatice continuă, însă nu sunt programate discuții directe între Iran și Statele Unite.
Emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani, a discutat telefonic marți cu Donald Trump, iar autoritățile de la Doha au precizat că cei doi lideri au abordat măsurile necesare pentru reducerea tensiunilor din regiune.
Trump declarase anterior că se așteaptă să afle până marți dacă negocierile vor avea sau nu succes, apreciind că situația „nu este foarte complicată”.
Printre obiectivele urmărite de Washington se numără redeschiderea Strâmtorii Hormuz și denuclearizarea Iranului, proces despre care președintele american a admis că ar putea necesita mai mult timp.
Totodată, Trump a acuzat Teheranul că acționează cu rea-credință atunci când neagă negocierile și a avertizat că blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord sau până la ceea ce el a numit „capitularea totală” a Iranului.
După mai bine de cinci luni de conflict, care a costat Washingtonul miliarde de dolari, Iranul continuă să dispună de capacitatea de a lansa rachete și drone împotriva țintelor americane și aliate din regiune, precum și asupra navelor comerciale.
Marți dimineață, agenția britanică pentru securitate maritimă (UKMTO) a anunțat că o navă de marfă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în Strâmtoarea Hormuz, în apropierea coastelor Omanului.
Iranul menține în continuare o blocadă de facto asupra strâmtorii și solicită ca toate navele să își coordoneze tranzitul cu autoritățile iraniene.
Problemele din Strâmtoarea Hormuz sporesc importanța rutelor maritime din Marea Roșie, unde rebelii Houthi din Yemen, sprijiniți de Iran, au anunțat o blocadă navală împotriva Arabiei Saudite.
Portul saudit Yanbu, situat la Marea Roșie, permite exportul petrolului către piețele internaționale fără traversarea Strâmtorii Hormuz. Cu toate acestea, după anunțarea blocadei, rebelii Houthi au revendicat atacuri asupra mai multor nave despre care susțin că au încălcat restricțiile impuse.
Marți, nava indiană MSV Faize Noore Oliya s-a scufundat în largul coastelor Yemenului, în urma unui atac al cărui autor nu a fost identificat. Toți membrii echipajului au fost salvați.
Marea Roșie reprezintă poarta de acces către Canalul Suez. În timpul războiului din Gaza, atacurile lansate de rebelii Houthi asupra navelor comerciale au obligat numeroși operatori maritimi să renunțe la această rută și să ocolească Africa pe la Capul Bunei Speranțe, ceea ce a prelungit semnificativ durata transporturilor maritime.
Capitularea totală a Iranului? Ăsta știe ce vorbește?
Din 28 februarie și până în prezent 704 militari americani au murit sau au fost răniți. Mult mai mulți decât militarii iranieni (iranienii au multe victime civile). The Intercept, publicație americană, suspectează că numărul victimelor americane depășește 900 de militari. Pentru produce confuzie în rândul societății civile, în 7 iulie Pentagonul a mai deschis încă o pagină web în care se contabilizează victimele în străinătate. Așa că o parte din victime apar pe vechea pagină iar cele de după 7 iulie pe alta cu denumire diferită.
Cât privește denuclearizarea, cei care trebuie urgent să se denuclearizeze sunt americanii, nu iranienii. În plus, SUA și Israelul trebuie să plătească Iranului despăgubiri de război care să acopere distrugerile provocate prin atacurile ilegale și mișelești, mai ales asupra populației și infrastructurii civile. Fraieri sunt iranienii dacă nu se înarmează nuclear.
Comandantul Joseph Sammur a fost eliberat din funcția de comandant al echipajului submarinului nuclear USS West Virginia (SSBN-736) la sfârșitul lunii iulie 2026, după ce a ocupat această funcție timp de numai unsprezece luni. Având în vedere numeroasele epurări ale personalului de conducere al marinei militare a SUA din ultimele luni și tăcerea asurzitoare a Pentagonului în privința acestui act, se pune întrebarea firească: a ordonat cumva Donald Trump un atac nuclear devastator asupra Iranului și acest comandant al uneia din cele mai puternice nave submarine cu armament nuclear a SUA, a refuzat să îndeplinească ordinul? Doar Trump spunea că ar fi terminat cu civilizația Iranului dar, în ultimul moment, le-a mai dat o șansă? Cum și-a propus gibonul să facă acest lucru? Sau totul este o intoxicare informativă pentru a crea presiune asupra liderilor iranieni?