Adio, regula celor 8 ore – Studiul care dezvăluie durata optimă de somn

Ni s-a tot spus că avem nevoie de opt ore de somn pe noapte. Însă, cel mai vast studiu despre somn realizat vreodată sugerează că această cifră ar putea fi, în realitate, puțin cam mare.

Într-o lucrare publicată recent în prestigioasa revistă Nature, echipa de cercetători a demonstrat că un somn care depășește pragul de opt ore este corelat cu un proces de îmbătrânire biologică mai accelerat. Punctul de echilibru ideal, care se reflectă în aproape fiecare organ din corp, atinge un maxim de eficiență la o valoare ceva mai scăzută, de aproximativ 7,8 ore.

500.000 de adulți Sub coordonarea lui Junhao Wen de la Colegiul Medicilor și Chirurgilor Vagelos din cadrul Universității Columbia, cercetătorii au analizat informațiile provenite de la aproximativ 500.000 de adulți înregistrați în Biobanca din Marea Britanie. Grupul de participanți a cuprins persoane cu vârste situate între 37 și 84 de ani.

Folosind tehnologii de învățare automată, specialiștii au construit 23 de „ceasuri biologice” de îmbătrânire aplicate pe 17 sisteme de organe: creier, inimă, plămâni, ficat, sistem imunitar, țesut adipos și multe altele. Aceste ceasuri estimează vârsta biologică a fiecărui organ în parte, analizând date din imagistica medicală, compoziția proteinelor din sânge și diverși markeri metabolici.

În cazul tuturor celor 17 sisteme analizate, a fost identificat același tipar sub formă de „U”. Persoanele care s-au odihnit mai puțin de șase ore pe noapte au prezentat o îmbătrânire biologică accelerată. Însă același fenomen a fost observat și la persoanele care au dormit mai mult de opt ore. Cele mai scăzute rate de îmbătrânire au fost înregistrate la subiecții care au dormit între 6,4 și 7,8 ore. Au fost observate și mici variații în funcție de sex: pentru femei, intervalul optim a fost între 6,5 și 7,8 ore, în timp ce pentru bărbați acesta s-a situat între 6,4 și 7,7 ore.

Descoperirea referitoare la efectele negative ale somnului excesiv nu este o noutate absolută. În urmă cu opt ani, în această rubrică, am scris despre o cercetare efectuată pe 44.000 de persoane, care a concluzionat că indivizii care dormeau peste intervalul recomandat erau „la fel de afectați ca și cei care dormeau prea puțin”.

Cercetătorii de la acea vreme au admis că nu cunoșteau motivul exact, însă studiul actual de la Columbia oferă un răspuns. Somnul prelungit a fost asociat cu o îmbătrânire mai rapidă în multiple sisteme de organe, cu un semnal deosebit de puternic ce trece prin țesutul adipos, pe care oamenii de știință îl corelează cu inflamația sistemică. Cea mai plauzibilă explicație a lor este următoarea: dormitul în exces este mai degrabă un simptom al unei boli subiacente decât o cauză directă a îmbătrânirii. Mai exact, persoanele bolnave tind să doarmă mai mult.

Totuși, în momentul în care același tipar se manifestă la 17 ceasuri biologice independente la o jumătate de milion de oameni, este un fapt greu de ignorat.

În trecut, cercetările se concentrau cu precădere asupra creierului. Un studiu realizat de MIT în 2025 a scos la iveală că, în timpul episoadelor de pierdere a atenției cauzate de o noapte albă, valuri de lichid cefalorahidian inundă creierul pentru a efectua aceeași procedură de curățare care are loc în mod normal în timpul somnului – practic, creierul își impune propria mentenanță, indiferent dacă ești pregătit sau nu. De asemenea, un alt studiu separat al Biobăncii britanice, realizat pe 88.000 de persoane, a legat somnul deficitar de 172 de boli diferite.

Studiul de la Columbia merge însă mai departe, investigând efectul pe care deceniile de somn conform unui anumit tipar îl au asupra organelor tale, privite colectiv. Impactul este vizibil de la creier la plămâni și apoi la ficat: somnul de scurtă durată a fost asociat în mod specific cu depresia, anxietatea, obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și aritmiile cardiace. În același timp, atât somnul insuficient, cât și cel excesiv au fost puse în legătură cu BPOC, astmul și diverse tulburări digestive, inclusiv refluxul gastroesofagian (GERD).

Cercetătorii au mai descoperit că persoanele care dorm puțin și cele care dorm mult pot ajunge la depresie la o vârstă înaintată prin mecanisme biologice diferite, ceea ce sugerează că ar trebui să beneficieze de tratamente clinice diferențiate.

Un somn ușor, el însuși Durata somnului a fost raportată direct de către participanți, nu monitorizată prin dispozitive electronice, iar studiul a fost unul observațional, prin urmare prezintă o asociere, nu o cauzalitate certă. Este important de reținut că intervalul optim stabilit reprezintă o medie a populației. Nevoile dumneavoastră personale pot fi diferite.

Wen a menționat că are el însuși un somn ușor și că a fost parțial motivat de o curiozitate personală. Acesta a dorit să afle dacă somnul — un aspect pe care oamenii îl pot controla cu adevărat — este legat într-un mod măsurabil de ritmul în care îmbătrânește corpul. În cazul a jumătate de milion de subiecți și a 17 sisteme de organe, răspunsul a fost afirmativ. Așadar, ținta nu este cifra opt. Este un număr situat între 6,4 și 7,8, valoarea exactă variind ușor în funcție de organ și de sex.

Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru înseamnă să vizeze o durată de aproximativ șapte ore, ceea ce, după toate probabilitățile, este exact ceea ce corpul tău a cerut de la bun început.

Notă personală: Închei acest text la ora 22:00 și urmează să mă trezesc la 4:30 dimineața. Se pare că nu am reușit să sincronizez totul perfect, dar nici nu-mi dau seama de vreo diferență negativă.

Sursa: https://www.inc.com/bill-murphy-jr/massive-new-study-of-500000-people-sleep-exactly-this-much-every-night/91351473?utm_source=flipboard&utm_content=topic%2Ftechnology