Furtuna violentă care a afectat Bucureștiul în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie a generat cantități de precipitații fără precedent, depășind capacitatea sistemului de canalizare al Capitalei. Reprezentanții Apa Nova susțin că infrastructura existentă este proiectată pentru condiții normale de exploatare și nu poate prelua într-un timp foarte scurt volume excepționale de apă.
Directorul general adjunct al companiei, Alexandru Moldovan, a declarat că fenomenul meteorologic înregistrat a fost unul extrem de rar, comparabil cu evenimente care apar, din punct de vedere statistic, aproximativ o dată la 40 de ani. Potrivit acestuia, intensitatea ploii a depășit orice scenariu obișnuit de proiectare a rețelei de canalizare.
Sistemul de canalizare al Bucureștiului măsoară peste 2.300 de kilometri și funcționează în regim unitar, colectând atât apele menajere, cât și pe cele provenite din precipitații. Ulterior, acestea sunt transportate prin caseta colectoare, un canal subteran de circa 18 kilometri, către stația de epurare de la Glina, unde sunt tratate înainte de a fi evacuate în râul Dâmbovița.
În timpul furtunii, însă, anumite zone au fost supuse unei presiuni fără precedent. Un exemplu este perimetrul Știrbei Vodă, unde s-au înregistrat 120,8 litri de apă pe metru pătrat în numai 15 minute. Oficialul Apa Nova a explicat că problema nu a fost cantitatea totală de precipitații, ci ritmul extrem de rapid în care aceasta s-a acumulat, depășind capacitatea de preluare a conductelor.
Moldovan a precizat că acumulările de apă sunt mai frecvente în zonele joase ale orașului, precum Tineretului-Văcărești, unde compania a început deja construirea unui bazin de retenție pentru diminuarea riscului de inundații.
Reprezentanții Apa Nova consideră că extinderea și redimensionarea întregii rețele de canalizare ar presupune costuri foarte ridicate, care ar trebui suportate din tarifele plătite de consumatori. În schimb, compania mizează pe investiții punctuale în zonele vulnerabile, în cadrul unui program estimat la aproximativ 230 de milioane de euro, derulat pe parcursul a 11 ani.
Pe lângă proiectul din Tineretului, sunt analizate lucrări similare în Văcărești, zona Luncilor din Sectorul 3, cartierul 1 Decembrie, precum și realizarea unor noi bazine de retenție în zonele Izvor și Operă-Eroilor.
Furtuna a afectat atât Bucureștiul, cât și județul Ilfov, după o zi cu temperaturi caniculare. Conform datelor Apa Nova, în doar zece ore s-au acumulat 69,9 litri de apă pe metru pătrat, echivalentul a peste 92% din media precipitațiilor înregistrate în luna iunie.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a intervenit pentru gestionarea unui număr foarte mare de solicitări. În primele ore au fost raportate peste 1.950 de apeluri, iar ulterior bilanțul a depășit 2.500 de intervenții în București și Ilfov. La nivel național, fenomenele meteo severe au afectat 60 de localități din 20 de județe și municipiul București, autoritățile emițând 58 de mesaje RO-ALERT.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a susținut că apa provenită din precipitații ar trebui direcționată direct către râul Dâmbovița, nu în sistemul de canalizare destinat apelor uzate, argumentând că infrastructura actuală nu poate face față unor volume atât de mari de apă într-un interval foarte scurt.
Aloooo, condiții normale sunt și când plouă mai puternic, nu mai veniți cu minciuni și manipulari, jegoșilor! Condiții normale sunt începând de la firicelul de apă curgătoare până la depășirea medie a scurgerii pe canale, dar voi ați făcut minimul pentru a afecta cetățenii și zonele locuibile furând finanțele! Marsh mă cu explicatiile voastre.
De erau cu obraz subțire și cinstiți ar fi zis să vină altul mai bun, atîta putem, atîta face. Nu zic. Câinele nu pleacă de bună voie de la măcelărie. Se-ncăpățănează să ne facă bine și ieftin.