Partidul AUR face o radiografie a situației economice din țară, la un an de când Guvernul Bolojan a fost instalat la Palatul Victoria. Efectele măsurilor aprlicate de Executivul demis prin moțiune de cenzură au adus românii în prag de sărăcie, fiecare având dificultăți în a-și asigura traiul zilnic, arată reprezentanții partidului. Mai mult de atât, AUR subliniază că trendurile economice sunt, în continuare, negative. Prin urmare, doar prin măsuri opuse celor aplicate de Ilie Bolojan, situația economică ar putea să se îmbunătățească.
Redăm mai jos comunicatul integral transmis de AUR:
Deoarece astăzi, 23 Iunie 2026, se împlinește un an de când Guvernul Bolojan a depus oficial jurămantul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan, Comisia AUR “Investiții și Programe de Finanțare” prezintă o sinteză a rezultatelor măsurilor luate pe plan economic și social de acest guvern.
Astfel, principalele măsuri adoptate au vizat:
• majorarea TVA de la 19% la 21%;
• creșterea accizelor cu 10% pentru produsele din tutun, băuturi alcoolice și carburanți;
• plata CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei;
• majorarea impozitului pe dividende pentru societătile comerciale de la 10,00 % la 16,00%;
• taxe pentru coletele venite din afara Uniunii Europene: guvernul a introdus o taxă fixă de 25 de lei pentru toate coletele din afara Uniunii Europene cu o valoare sub 150 de euro;
• reforma administrației publice (cu economii estimate la peste 1,6 miliarde de lei în 2026): în fapt, autoritățile locale au fost lăsate să decidă singure dacă reduc numărul de posturi sau doar cheltuielile salariale (ceea ce determinat ca economiile estimate să nu fie atinse);
• începând cu 1 ianuarie 2026, prin OUG 89/2025, a fost eliminată cota de 3%; pentru a beneficia în continuare de regimul micro în 2026, firma trebuie să fi obținut venituri în anul precedent (2025) sub pragul de 100.000,00 euro;
• impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat firmelor cu cifra de afaceri de peste 50 milioane EUR, se reduce de la 1% la 0,5% de la 1 ianuarie 2026 și se elimină începând din 2027;
Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra faptului că aceste măsuri au avut un efect dramatic pentru nivelul de trai al marii majorități a românilor, precum și pentru IMM-urile naționale.
Rata inflației a avut un permanent trend crescător pe parcursul anului 2026 (9,6% în ianuarie / 9,3% în februarie / 9,9 % în martie / 10,7 % în aprilie / 10,9 % în mai).
Dincolo de datele din statistici, realitatea este că inflația este simțită de fiecare român mai ales la raft, nu în rapoarte. Nu se pot ignora efectele inflației asupra bugetului de familie, deoarece se înregistrează cheltuieli lunare tot mai mari, planuri amânate și nevoia constantă de a prioritiza strictul necesar.
Guvernarea Bolojan a pus românii în situatia de a reduce din cheltuielile „neesențiale”, de a evita investițiile mai mari, iar totul se reduce la „a se ajunge cu banii până la finalul lunii”. Acest lucru se simte în confortul și calitatea vieții, nu doar în cifre.
În plus, pentru românii care au credite, inflația presupune și rate mai mari, în special dacă dobânzile sunt variabile, ceea ce dezechilibrează suplimentar bugetul familial.
Cei mai vulnerabili la inflație sunt pensionarii si familiile cu venituri mici, pentru care această evoluție inflaționistă se simte puternic. Pentru acești semeni ai nostri, inflația nu mai e doar un termen economic, ci – din păcate – este un factor care afectează direct traiul de zi cu zi.
Ca și o consecință directă a măsurilor luate de Guvernul Bolojan, consumul în România a înregistrat o scădere accentuată în cursul anului 2026, ajungând la o contracție a volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul de peste 6%, cu un impact major în sectoarele alimentar și nealimentar. Această tendință plasează România printre țările cu cele mai drastice reduceri ale consumului la nivelul Uniunii Europene, iar trendul este negativ în continuare.
În plus, după primele cinci luni ale anului 2026, deficitul a ajuns la 48,3 miliarde de lei, echivalentul a 2,8% din PIB. România are unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Anul trecut, deficitul bugetar a fost de aproximativ 7,6% din PIB, după ce în 2024 depășise 8,5%.
O altă situație dramatică este referitoare și la datoria publică. Statul român se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Raportat la ponderea în PIB, cheltuielile cu dobânzile ajung la un procent de aproximativ 3,0% din PIB.
Astfel, valoarea dobânzilor este aproape egală cu deficitul bugetar primar (deficitul bugetar fără cheltuiala cu dobânzile), ceea ce înseamnă că România plătește astăzi, practic, un întreg deficit bugetar la maximum permis de UE (3% din PIB) doar sub formă de dobânzi la datoriile acumulate în anii anteriori. De exemplu, dobânzile scadente pentru anul 2026 depășesc bugetul Armatei. România plătește astăzi mai mult pe dobânzi decât cheltuie pe întreaga armată.
Din păcate, acestea sunt “rezultatele” guvernării Bolojan, iar nota de plată o suportă fiecare român.
