Principiul asumării întregului
Dacă prin „particularism” înțelegem optica după care ceea ce se ia drept fapt ar fi și adevărul unei situații, chiar dacă se ignoră restul, putem spune că astăzi, din păcate, particularismele înfloresc. […]
Dacă prin „particularism” înțelegem optica după care ceea ce se ia drept fapt ar fi și adevărul unei situații, chiar dacă se ignoră restul, putem spune că astăzi, din păcate, particularismele înfloresc. […]
Orice exprimare are un punct de plecare. Într-un moment în care în lume pericolele nu scad, iar propaganda sufocă minți, punctul de plecare se cuvine să fie viața efectivă. […]
În funcție de justiția pe care o practică, o țară sau un stat se dezvoltă, stagnează sau slăbește, iar oamenii trăiesc în consecință. […]
Am scris de la început că „ceea ce ar trebui să suscite o atenție majoră sunt temele aduse pe scenă de Donald Trump (vezi Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). […]
Pe fondul globalizării, democrațiile s-au diversificat. A mai contat puțin înțelegerea oarecum clasică a lui Abraham Lincoln: „democrația este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. […]
În ultimii ani, este mai clar că, dincolo de prognoze și pretenții, în multe locuri a prins o direcție nefastă. […]
Incapacitatea decidenților de azi de a scoate țara din criza în care au aruncat-o are puține precedente. Aceasta, impreună cu înlocuirea dezvoltării cu angajarea țării în război, fac ca Romania să acumuleze noi recorduri negative. […]
Nepregătirea și lipsa civismului la inși care se profilau atunci în politica dâmbovițeană mi s-au părut îngrijorătoare. […]
Destul de mulți nu mai văd astăzi decât ceea ce este în jur și nu acceptă decât ce-i în fața ochilor. […]
După multe decenii de pace, Europa cunoaște din nou războiul între state. A avut loc războiul din fosta Iugoslavia, ale cărui urme nu s-au stins. În 2022 a (…) […]
O ediție a celebrului Oxford Dictionary a prezentat drept „cuvânt al anului 2016” expresia „post-adevăr (post-truth)”. […]
În timp, filosofia a servit proiectul, dar „rațiunea” clasică s-a împotmolit tocmai în obiectivările ei istorice, prin „pozitivare” și „utilitarism”. […]