Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a celor zece bănci implicate în stabilirea ROBOR ar putea produce schimbări importante în funcționarea pieței interbancare.
Instituțiile financiare au la dispoziție 60 de zile pentru a propune un nou mecanism de stabilire a cotațiilor, deși, potrivit unor surse din piață, nu este clar ce modificări așteaptă autoritatea de concurență, scrie Profit.ro.
Investigația, finalizată cu amenzi în valoare totală de 3,7 miliarde de lei, vizează atât modul în care băncile stabilesc cotațiile ROBOR, cât și schimbul de informații dintre acestea. Printre măsurile avute în vedere se numără și restricționarea publicării prognozelor economice realizate de analiștii instituțiilor financiare participante la panelul ROBOR.
Consiliul Concurenței a transmis celor zece bănci sancționate deciziile motivate în urma investigației privind stabilirea dobânzilor interbancare. Pe lângă sancțiunile financiare, instituțiile trebuie să prezinte, în termen de 60 de zile, soluții pentru modificarea procedurii de stabilire a cotațiilor ROBOR.
Potrivit informațiilor apărute în piața bancară, instituțiile financiare întâmpină dificultăți în interpretarea cerințelor autorității, neavând o imagine clară asupra modificărilor pe care trebuie să le propună.
Una dintre problemele semnalate de Consiliul Concurenței privește transparența cotațiilor din piața monetară în intervalul de 15 minute anterior orei 11:00. În prezent, băncile sunt obligate de reglementările BNR să publice permanent dobânzile la care acceptă să atragă sau să plaseze depozite, pentru fiecare scadență. Informațiile sunt disponibile pe platforma Refinitiv, fostul Reuters, inclusiv în intervalul utilizat pentru stabilirea ROBOR.
Autoritatea de concurență consideră că publicarea simultană a cotațiilor în această perioadă le-ar putea permite băncilor să își ajusteze succesiv ofertele în funcție de informațiile furnizate de celelalte instituții. O asemenea practică ar putea conduce la creșterea artificială a dobânzilor, cu efecte asupra costurilor suportate de clienți.
În mecanismul actual, fiecare bancă din panel transmite cotații pentru diferite scadențe, iar valoarea luată în calcul este ultima publicată înainte de ora 11:00. Agentul de calcul elimină cele mai mari și cele mai mici valori, după care stabilește media aritmetică a celor opt cotații rămase. Rezultatul este publicat zilnic de Refinitiv și BNR sub forma indicilor ROBID și ROBOR.
O eventuală schimbare a mecanismului de calcul se lovește de o problemă legislativă și procedurală. Metodologia ROBOR este prevăzută într-un regulament elaborat de ACI România – Asociația Piețelor Financiare, cu acordul BNR. În același timp, reglementările băncii centrale impun instituțiilor de credit să publice permanent cotațiile din piața monetară.
Prin urmare, modificarea practicilor din panelul ROBOR ar putea necesita și revizuirea regulilor stabilite de BNR. Fără o asemenea intervenție, băncile riscă să fie puse în situația de a respecta simultan cerințe care ar putea intra în contradicție.
Miza depășește însă funcționarea pieței interbancare. ROBOR reprezintă și un indice de referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, în special pentru împrumuturile acordate înainte de introducerea IRCC. Scadențele de o lună, trei luni și șase luni sunt utilizate în funcție de contractul de credit.
Din 2019, creditele noi acordate consumatorilor au ca referință IRCC, calculat pe baza mediei trimestriale a dobânzilor zilnice efective pentru tranzacțiile interbancare. ROBOR continuă să aibă însă un rol important în stabilirea costurilor unor împrumuturi aflate deja în derulare.
O altă măsură avută în vedere de autoritatea de concurență vizează activitatea departamentelor de analiză ale băncilor din panelul ROBOR. Potrivit informațiilor din piață, instituțiilor li s-ar putea interzice să mai publice prognoze macroeconomice, inclusiv în rapoartele destinate exclusiv clienților proprii.
Măsura figura și într-o versiune anterioară a raportului investigației, transmisă băncilor înainte de aplicarea sancțiunilor. Argumentul autorității este că estimările economice pot funcționa ca semnale de preț între instituțiile financiare, facilitând coordonarea comportamentului acestora.
Prognozele vizate includ atât estimări directe privind evoluția ROBOR la trei luni, cât și anticipații referitoare la inflație, dobânda-cheie a BNR sau creșterea economică. Chiar dacă rapoartele sunt distribuite inițial doar clienților, Consiliul Concurenței ia în calcul posibilitatea ca informațiile să ajungă și la celelalte bănci.
Restricționarea acestor analize ridică însă întrebări privind limitele intervenției autorității asupra activității economice și de cercetare a instituțiilor financiare. Prognozele sunt, prin natura lor, estimări care pot fi infirmate de evoluțiile economice și revizuite periodic. În plus, publicarea unor astfel de analize reprezintă o practică obișnuită pe piețele financiare internaționale, unde băncile participante la diferite paneluri publică frecvent anticipații economice detaliate.
Decizia Consiliului Concurenței a avut deja efecte asupra activității de analiză a unor instituții financiare. ING Bank a suspendat temporar publicarea rapoartelor și estimărilor privind economia României, după declanșarea procedurii de sancționare. Ulterior, banca olandeză a reluat publicarea acestor materiale.
