Riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate. Incertitudinile geopolitice, tensiunile comerciale și volatilitatea piețelor globale creează presiuni semnificative asupra economiei României, iar perspectivele de creștere pe termen mediu și lung sunt modeste. Deficitele fiscale și datoria publică ridicată în țările partenere amplifică riscul de contagiune financiară, se arată în Raportul asupra stabilității financiare, decembrie 20205, elaborat de BNR. Pe plan intern, avansul economic limitat și deficitele gemene mențin presiunea asupra finanțelor publice, în timp ce firmele se confruntă cu deteriorarea disciplinei la plată și creșterea neperformantelor. Sectorul bancar rezistă, dar expunerea la creditele cu garanții de stat, IMM-uri și digitalizarea accelerată ridică semne de întrebare privind capacitatea sistemului de a absorbi șocuri neașteptate.
Context internațional tensionat și perspective economice modeste
BNR atrage atenția că incertitudinile geopolitice și comerciale globale rămân ridicate. Evenimente precum tensiunile din Orientul Mijlociu, evoluțiile comerciale dintre SUA, UE și China sau conflictele geopolitice regionale generează volatilitate pe piețele financiare și presiuni asupra economiilor. Perspectivele de creștere economică pe termen mediu și lung la nivel global sunt modeste, iar deficitele fiscale și datoria publică ridicată în multe state sporesc percepția de risc suveran.
Riscul unor ajustări bruște pe piețele financiare este persistent, iar incertitudinile privind politica economică internațională afectează planificarea companiilor și a guvernelor. În acest context, BNR avertizează că România este expusă indirect la efectele acestor tensiuni, inclusiv prin influența asupra cursului de schimb și a costurilor de finanțare.
Echilibre macroeconomice interne și consolidare fiscală
La nivel intern, economia României a înregistrat un ritm modest de creștere, cu un avans de 1,6% în trimestrul III 2025, ușor sub cel din perioada similară a anului anterior. Prognozele pentru întreg anul variază între 0,7% (Comisia Europeană) și 1% (FMI). Această performanță economică limitată, combinată cu persistența deficitelor gemene – fiscal și de cont curent – menține presiunile asupra finanțelor publice.
Execuția bugetară pentru primele nouă luni ale anului 2025 a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, aproximativ 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară din septembrie a stabilit o țintă de deficit de 8,4% din PIB pentru întregul an. Consolidarea fiscală rămâne esențială pentru stabilitatea datoriei publice, care a ajuns la 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025.
BNR subliniază că politicile fiscale expansioniste din anii precedenți au contribuit la adâncirea dezechilibrului extern, iar corectarea acestuia depinde de menținerea unei discipline bugetare stricte și de absorbția eficientă a fondurilor europene. România a accesat până în noiembrie 2025 doar 10,7 miliarde euro din cele 28,5 miliarde alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și fondurile de coeziune, ceea ce limitează impactul pozitiv asupra finanțelor și investițiilor publice.
Sectorul bancar și riscurile de credit
Sectorul bancar românesc își menține soliditatea, susținut de capitalizare adecvată și gestionare prudentă a riscurilor. Rata creditelor neperformante (NPL) pentru populație a scăzut la 2,85% în septembrie 2025, semnalând o capacitate bună de rambursare. În contrast, disciplina la plată a companiilor nefinanciare s-a deteriorat, cu NPL de 5,1%, în creștere față de 3,8% în 2024.
Creditele acordate IMM-urilor (6,1%) și cele cu garanții de stat (9%) prezintă riscuri mai ridicate, reflectând vulnerabilități structurale și expunerea la fluctuațiile economice. Datoriile comerciale și împrumuturile de la acționari continuă să joace un rol central în finanțarea firmelor, menținând nivelul de intermediere financiară sub media europeană.
Sectorul populației și reziliența financiară
În schimb, populația prezintă un nivel redus de vulnerabilitate. Îndatorarea este sustenabilă, iar avuția netă a crescut cu 7,9% în iunie 2025 față de anul anterior, oferind o rezervă în cazul șocurilor economice. Probabilitatea de nerambursare a creditelor de consum este estimată să crească ușor la 3,2% în 2026, în timp ce creditele ipotecare și pentru achiziția de terenuri rămân stabile la 0,2%.
Impactul digitalizării și riscurile cibernetice
Raportul subliniază creșterea riscurilor asociate digitalizării accelerate și inovațiilor financiare. Sectorul bancar a fost vizat de atacuri cibernetice semnificative în 2024, inclusiv DDoS și malware, iar numărul evenimentelor de securitate a depășit 27 milioane. Avansul inteligenței artificiale (IA) oferă oportunități de eficientizare și reducere a riscurilor operaționale, dar crește vulnerabilitatea sistemelor la manipulări și atacuri cibernetice.
