Bolojan anunță data asumării răspunderii pe reforma administrației

Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, la reuniunea Asociației Municipiilor din România, că Executivul este foarte aproape de a-și asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală. Decizia ar putea fi luată chiar săptămâna viitoare, după luni de discuții și negocieri cu structurile asociative.

În același timp, șeful Guvernului a admis că este „foarte probabil” ca bugetul de stat pentru 2026 să nu fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie, ceea ce ar împinge adoptarea lui în luna ianuarie. Motivul: necesitatea ca legislația legată de noul cadru bugetar și de reformele administrative să fie adoptată înainte de construcția efectivă a bugetului.

Deficit ridicat și spațiu bugetar limitat

Bolojan a subliniat dificultățile majore din zona finanțelor publice: România închide acest an cu un deficit estimat la 8,4% din PIB, iar angajamentul pentru anul viitor este de apropiere de pragul de 6%. Premierul a reamintit că statul s-a împrumutat accelerat în ultimii cinci ani, acumulând datorii de peste 200 de miliarde de euro, iar „jumătate din deficit e reprezentat de dobânzi”.

În consecință, marja de manevră a Guvernului în construcția bugetară pentru 2026 este „destul de redusă”. Bolojan a precizat și că speră ca, de anul viitor, impozitele pe proprietăți și pe autovehicule pentru persoane fizice să crească, în contextul necesității consolidării fiscale.

Dacă bugetul nu va fi adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile statului vor funcționa provizoriu, cu alocări lunare de 1/12 din bugetul anului anterior.

Reforma administrației: reducerea cheltuielilor și instrumente noi pentru primării

Pachetul de reformă în administrația locală și centrală – asupra căruia Guvernul ar putea să își asume răspunderea săptămâna viitoare – prevede:

• reducerea cheltuielilor cu 10%, în administrația locală raportarea făcându-se la grila din OUG 63;

• mecanisme noi pentru colectarea taxelor și impozitelor locale;

• crearea condițiilor pentru descentralizare;

• dreptul municipalităților de a reglementa jocurile de noroc, inclusiv posibilitatea de a le interzice total sau parțial ori de a introduce taxe locale suplimentare.

Dacă nu apar probleme de constituționalitate, reforma ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Investițiile, dominate de PNRR

Premierul a confirmat finalizarea renegocierii PNRR atât cu Comisia Europeană, cât și în ceea ce privește proiectele supracontractate la nivel local. Pentru anul 2026, însă, spațiul pentru investiții naționale va fi puternic limitat.

Bolojan a identificat două provocări principale:

1. Transferurile către autoritățile locale
   România nu va mai putea menține nivelul actual al transferurilor bugetare către primării din cauza deficitului. Totodată, sumele suplimentare obținute din taxele locale nu vor mai fi transferate la bugetul de stat.

2. Bugetul național de investiții
   Statul trebuie să cheltuiască anul viitor cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, la care se adaugă cofinanțările locale și cele naționale. În aceste condiții, programe precum Anghel Saligny, CNI sau schemele de finanțare ale ministerelor vor avea alocări „foarte mici”.

În 2026, bugetul Programului Anghel Saligny ar putea fi chiar mai redus decât cel din acest an. Guvernul ia în calcul o regulă tranzitorie: accesarea fondurilor Saligny să fie condiționată de o cofinanțare de 20% din partea autorităților locale – o măsură menită să prioritizeze proiectele marilor primării.