Bugetul pe „perfuzii”: cifrele din spatele deficitului „îmblânzit” în 2025

Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri seara, într-o postare pe Facebook, un bilanț al situației bugetare și economice, susținând că economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4%, fără diminuarea investițiilor, care au ajuns la 137,5 miliarde de lei, și afirmând că aceste măsuri creează baza unei relansări economice în 2026.

La începutul anului 2026, declarațiile premierului Ilie Bolojan privind evoluția finanțelor publice și starea economiei României conturează imaginea unei consolidări fiscale reușite și a unei economii aflate pe un traseu de relansare. O analiză a datelor oficiale disponibile până în prezent, a execuțiilor bugetare și a evaluărilor instituțiilor internaționale indică însă o realitate mai nuanțată, cu progrese punctuale, dar și cu vulnerabilități structurale persistente.

Deficitul bugetar: sub ținta anunțată, dar la un nivel ridicat

Guvernul a programat inițial pentru anul 2025 un deficit bugetar de 8,4% din PIB. Datele comunicate la final de an indică o închidere a exercițiului bugetar cu un deficit estimat în intervalul 7,6–7,8% din PIB, sub ținta asumată inițial.

Reducerea este reală din punct de vedere contabil, însă plasarea României în context european temperează interpretările optimiste. Chiar și după această ajustare, România rămâne una dintre țările cu cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană și se află în continuare sub procedura de deficit excesiv. În plus, scăderea deficitului nu poate fi atribuită exclusiv reducerii cheltuielilor, fiind influențată și de factori precum decalarea unor plăți, venituri excepționale și absorbția fondurilor europene.

Disciplina financiară: consolidare parțială, nu reformă structurală

Premierul a susținut că Guvernul a menținut disciplina financiară și a parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului. Execuțiile bugetare publicate pe parcursul anului 2025 arată însă că, în primele luni, deficitul bugetar a fost comparabil sau chiar mai ridicat decât în perioada similară din 2024, ceea ce indică dificultăți în aplicarea rapidă a consolidării fiscale.

Cheltuielile rigide ale statului – salarii, pensii și dobânzi – au continuat să crească pe parcursul anului, iar economiile realizate au provenit în mare măsură din amânări de plăți, plafonări temporare și subexecuții bugetare. Reducerile structurale ale aparatului administrativ rămân limitate.

Investiții publice record, dar dependente de fonduri europene

Guvernul indică pentru 2025 un volum al investițiilor publice de aproximativ 137,5 miliarde de lei, echivalentul a peste 7% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat până în prezent. Datele confirmă acest nivel în termeni nominali, iar fondurile europene, inclusiv cele din PNRR și politica de coeziune, au avut o contribuție determinantă.

În același timp, o mare parte din aceste investiții sunt finanțate din surse externe, în timp ce investițiile din resurse bugetare proprii rămân limitate. Ajustate cu inflația, sumele nu indică o creștere la fel de spectaculoasă în termeni reali, iar investițiile publice nu au reușit să contracareze pe deplin încetinirea economiei.

Cheltuielile de personal: frânare a creșterii, nu reducere

Datele Ministerului Finanțelor arată că cheltuielile cu salariile din sectorul public au crescut de la 117,7 miliarde de lei în 2022 la aproximativ 167,8 miliarde de lei în 2025. Creșterea cumulată depășește 40% în trei ani.

În 2025 a fost aplicată o frânare a ritmului de creștere, vizibilă mai ales în a doua parte a anului, însă nu o reducere efectivă a masei salariale. Ajustările lunare au avut ca scop încadrarea în plafonul anual și nu au fost rezultatul unei reforme structurale a sistemului de salarizare bugetară.

Venituri bugetare mai mari, pe fondul presiunii fiscale

Veniturile bugetare au crescut în 2025, inclusiv prin majorarea unor taxe și îmbunătățirea colectării. Evoluția este confirmată de datele oficiale, însă a fost susținută și de inflație.

Creșterea poverii fiscale s-a reflectat în scăderea consumului și în presiuni asupra mediului privat. Evaluările instituțiilor internaționale indică faptul că baza de venituri a bugetului rămâne vulnerabilă, iar fără reforme fiscale mai profunde, consolidarea obținută în 2025 este dificil de menținut pe termen mediu.

Inflația și relansarea economică: între așteptări și realitate

Premierul a indicat o scădere a inflației spre nivelul de 4% și o intrare a economiei pe un traseu de relansare. Datele disponibile la începutul lui 2026 confirmă o temperare a inflației față de maximele anilor anteriori, însă ritmul rămâne dependent de evoluția prețurilor la energie, de politica monetară și de contextul internațional.

În ceea ce privește creșterea economică, prognozele pentru 2025 și începutul lui 2026 indică un avans modest, situat în jurul a 1–1,5%, mai degrabă o stabilizare lentă decât o relansare economică solidă.