Bulgaria câștigă în criza energetică, România se chinuiește

Fețele crizei energetice. În timp ce autoritățile de la București iau măsuri pentru eventuala limitare a consumului de energie electrică în cazul marilor consumatori industriali și cer populației să facă la fel, Bulgaria, țara vecină, prosperă.

Nivelul scăzut al Dunării generează exporturi record de energie electrică și venituri suplimentare pentru Bulgaria.

Bulgaria generează venituri suplimentare de ordinul milioanelor de leva pe fondul crizei actuale de pe Dunăre, întrucât piața regională de energie a reacționat la această situație printr-o cerere și exporturi mai mari de electricitate, a declarat ministrul Energiei, Iva Petrova, conform de novinite.com.

Într-o intervenție pentru postul NOVA, Petrova a precizat că Bulgaria exportă în prezent între 32.000 și 33.000 de megawați-oră de electricitate pe zi, aceste niveluri record fiind determinate de situația din țările vecine. Ea a subliniat că interconexiunile puternice ale țării în domeniul energiei electrice cu regiunea îi permit să profite de condițiile de pe piață.

Ministrul a mai menționat că a vizitat recent Centrala Nucleară de la Kozloduy, unde nivelul critic scăzut al apelor Dunării este monitorizat în permanență.

„Acum două zile am vizitat Centrala Nucleară de la Kozloduy și, într-adevăr, nivelul Dunării a atins minime istorice. Echipele de la fața locului monitorizează situația non-stop. În prezent, centrala funcționează fără probleme”, a spus Petrova.

Potrivit acesteia, situația rămâne schimbătoare, însă, dacă nivelul fluviului se menține aproape de valorile actuale în următoarea săptămână și jumătate, sistemul energetic va continua să funcționeze normal. Ea a dat asigurări că Bulgaria dispune de o capacitate suficientă pentru a acoperi consumul intern, inclusiv prin intermediul centralelor termoelectrice, al sistemelor de stocare în baterii și al altor resurse disponibile.

Petrova a evidențiat dezvoltarea rapidă a sistemelor de stocare a energiei în baterii în Bulgaria, precizând că țara a pus în funcțiune sisteme cu o capacitate de peste 6 gigawați în mai puțin de un an. Ea a adăugat că investițiile realizate în cadrul Planului de Redresare și Reziliență au contribuit la consolidarea sistemului, în special în perioadele de vârf al cererii.

„Ne ajută foarte mult, în special în perioadele de vârf din cursul dimineții”, a declarat ministrul.

La noi…

Premierul Ilie Bolojan a susţinut că investiţii întârziate, fără o strategie, au dus la această situaţie de a avea „dezechilibre importante în piaţa de energie”.

„Vă aduceţi aminte de discuţiile legate de avizele tehnice de racordare, de faptul că, practic, ne-am blocat reţelele şi măsurile pe care le-am luat în ultimele luni pentru a elimina specula, practic, cu aceste certificate. Deci toate aceste lucruri, investiţii întârziate, fără o strategie care să fie urmărită ani de zile, ne-au dus în situaţia în care avem dezechilibre importante în piaţa de energie, nu neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre. Avem producţie foarte mare la prânz, de care nu avem nevoie şi pe care o exportăm şi avem un deficit de energie în orele de seară, pe care l-am fi putut compensa relativ uşor dacă am fi avut o capacitate de stocare”, a spus Ilie Bolojan la RFI România.

Totodată, el a vorbit despre o „combinaţie de mai mulţi factori”.

„De exemplu, noi ne-am angajat să înlocuim o producţie pe cărbune, care este ineficientă în actualul sistem, cu o producţie pe gaz. Am avut pentru asta cinci ani de zile la dispoziţie şi, în loc să înlocuim, de exemplu, centrala de la Craiova, n-am înlocuit-o. În loc să înlocuim o parte din centralele din Valea Jiului de pe cărbune pe gaz, pentru că avem toate sistemele în zonă, n-am făcut acest lucru. De ce? Am făcut proiecte supradimensionate, am făcut proiecte care, odată scoase la licitaţie, n-au avut ofertanţi, atât ca urmare a proiectării eronate, care nu s-a bazat pe consumuri, dar şi a evaluării unor preţuri care n-au corespuns realităţii. Am avut politici care nu au susţinut, de exemplu, stocarea. (…) Deci a fost o combinaţie de decizii greşite, de schimbări de miniştri, de politici, de incompetenţă, poate uneori şi de rea-voinţă”, a comentat Bolojan.