Despre prețul cafelei. Pe cine mai preocupă?

Prețul cafelei a crescut semnificativ în Statele Unite și la nivel global, ca urmare a mai multor factori, printre care schimbările climatice și tarifele impuse recent de SUA. Conform analiștilor, tarifele aplicate Braziliei (50%) și Vietnamului (20%) — țări care produc mai mult de jumătate din boabele de cafea la nivel mondial — au amplificat instabilitatea unei piețe deja volatile. Astfel, cafeaua în SUA este aproape cu 40% mai scumpă decât în urmă cu un an, iar cotațiile pentru boabele de arabica au crescut cu aproape un dolar de la începutul lunii iulie.

Sara Morrocchi, CEO al consultanței Vuna, a declarat că tarifele „au destabilizat o piață deja volatilă”. Această situație afectează nu doar producătorii și comercianții de cafea, ci și consumatorii, pentru care băutura reprezintă un element esențial al rutinei zilnice. În acest context, Congresul american a propus recent un proiect de lege bipartizan menit să protejeze cafeaua de tarifele impuse de administrația Trump, scrie The Atlantic.

Deputatul democrat Ro Khanna și republicanul Don Bacon sunt sponsorii No Coffee Tax Act, proiectul care urmărește să atragă atenția asupra impactului tarifelor asupra consumatorilor. Khanna a explicat că prin intermediul cafelei se poate ilustra efectul real al taxelor de import, deoarece aceasta este un produs prezent în casele majorității americanilor și a cărui creștere de preț este vizibilă pentru public.

Cafeaua are un rol central în cultura și economia americană. Este cea mai consumată băutură după apă, iar cofeina este cea mai populară substanță psihoactivă din lume. Statistic, un american este mai probabil să consume cafea într-o zi decât să facă exerciții fizice, să se roage sau să citească pentru plăcere. În SUA, numărul locațiilor Starbucks depășește cel al bibliotecilor publice.

Producția cafelei este extrem de complexă și costisitoare. Boabele cresc în zone cu sol stâncos și altitudine mare, unde mecanizarea este dificilă, ceea ce face ca recoltarea să fie realizată aproape exclusiv manual. După recoltare, boabele sunt uscate, curățate, sortate, clasificate și prăjite, de multe ori de lucrători plătiți cu salarii foarte mici. Toate aceste etape fac ca prețul unui cappuccino sau latte să fie relativ scăzut comparativ cu efortul implicat în producție.

Autorul și istoricul alimentar Augustine Sedgewick subliniază că dependența noastră de cafea reflectă interdependența globală a lanțurilor alimentare. „O ceașcă de cafea este un memento al faptului că viețile noastre depind de munca altora, fie că sunt la mii de kilometri depărtare sau la cafeneaua de lângă birou”, a spus Sedgewick. Astfel, tarifele aplicate cafelei reprezintă o formă de protecționism care afectează conexiunile economice și sociale la nivel global.