Când iese România din perspectiva negativă a ratingului

România ar putea depăși perspectiva negativă a ratingului suveran începând de la mijlocul anului viitor, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, a declarat Ștefan Nanu, Director General al Trezoreriei Statului, prezent la Profit Financial.forum, Ediția a VIII-a.

Potrivit acestuia, dobânzile, care au atins niveluri ridicate din cauza deficitelor bugetare mari din ultimii ani, sunt pe un trend descendent. Ministerul Finanțelor intenționează să pună presiune suplimentară pe dobânzi în noiembrie și decembrie prin emisiuni nete negative, adică prin împrumuturi mai mici decât plățile efectuate pentru datorii ajunse la scadență.

Perspectiva ratingului suveran al României a fost modificată de la stabilă la negativă la finalul anului 2024 și începutul anului 2025 de către principalele agenții de rating, după ce deficitul ESA a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condițiile în care ținta inițială a fost de 5%. S&P a modificat perspectiva în ianuarie 2025, Fitch în decembrie 2024, iar Moody’s în martie 2025.

„Încep să vină și roadele tuturor măsurilor care s-au luat în ultimele câteva luni. Sunt clare obiectivele de a reduce semnificativ deficitul în anul următor, spre 6%. Este un sentiment foarte bun în piață, cererea pentru titlurile de stat este ridicată, ceea ce confirmă așteptările că dobânzile vor scădea. Atât timp cât menținem această linie, putem spera nu doar la confirmări din partea agenților de rating, ci și la ieșirea din perspectiva negativă la începutul anului viitor”, a afirmat Nanu.

Directorul Trezoreriei a adăugat că spike-ul de inflație înregistrat recent, rezultat al unor măsuri necesare pentru stabilizarea finanțelor, se va tempera la începutul anului viitor, creând premise pentru scăderea dobânzilor în a doua jumătate a anului viitor.

În perioada noiembrie – decembrie, Ministerul Finanțelor va împrumuta mai puțin decât plățile către investitori, ceea ce va crește lichiditatea și va pune presiune suplimentară pe reducerea dobânzilor. Pentru 2025, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 54 miliarde de lei, comparativ cu 36,2 miliarde lei în 2024.

Nanu a subliniat că reducerea deficitului primar, și ulterior atingerea unui surplus primar, este esențială pentru stabilizarea pe termen mediu a finanțelor publice și pentru scăderea dobânzilor și a ratei datoriei. „Dacă analizăm deficitul bugetar de anul acesta, 8,4%, și scădem dobânzile de 2,8%, rezultă un deficit primar mult mai mic decât anul trecut. Obiectivul este să diminueze deficitul primar până când acesta se va transforma în surplus”, a explicat oficialul.

România a traversat o perioadă dificilă între noiembrie 2024 și mai 2025, cu dobânzi ridicate, considerate nejustificate în raport cu fundamentele economice ale țării.