România are un sistem de educație în care lucrează aproximativ 250.000 de profesori și cadre universitare. Dimensiunea acestui corp profesional contrastează cu rezultatele obținute de elevii români la cea mai recentă evaluare PISA. În cazul tinerilor de 15 ani, între 46% și 52% nu ajung la pragul considerat minim pentru competențele de bază, în funcție de domeniul evaluat, scrie Profit.ro.
Problema rezultatelor școlare a revenit în atenție chiar la începutul noului an de învățământ. La 7 septembrie, cu ocazia deschiderii anului școlar la Școala Gimnazială nr. 1 din Curcani, județul Călărași, președintele Nicușor Dan a susținut că statutul profesorilor trebuie consolidat și printr-o îmbunătățire a situației lor financiare.
„Este esențial să îmbunătățim și din perspectivă financiară statutul cadrului didactic”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a mai afirmat că profesorul nu ocupă în societatea românească locul pe care ar trebui să îl aibă și a pus problema subfinanțării educației de-a lungul timpului.
La numai o zi distanță au fost publicate rezultatele PISA 2025. România se află în continuare sub media OECD la toate cele trei domenii analizate: matematică, citire și științe.
Datele Ministerului Educației pentru anul școlar 2024-2025 indică un număr de aproximativ 2,87 milioane de copii și elevi înscriși în sistemul preuniversitar. Tendința generală este una de reducere a efectivelor școlare, cu excepția anului școlar 2021-2022.
În același sistem lucrează peste 220.000 de cadre didactice. Învățământul superior mai adaugă 27.244 de cadre universitare. Rezultă astfel un corp profesional care se apropie de 250.000 de persoane.
Raportat strict la numărul total de elevi și profesori din preuniversitar, rezultă aproximativ un cadru didactic la 13 elevi. Indicatorul nu reprezintă, totuși, numărul mediu de copii dintr-o clasă.
În anul școlar 2024-2025, media era de circa 20,3 elevi la o clasă. Diferența apare deoarece un profesor predă, de regulă, la mai multe clase, iar raportul general include toate nivelurile și formele de învățământ.
Corpul profesional din educație reprezintă, de altfel, una dintre marile categorii ocupaționale din economia României. În clasificarea internațională ISCO-08, utilizată și de Eurostat, profesioniștii din educație sunt incluși într-o categorie distinctă, alături de specialiști din domenii precum sănătatea, tehnologia informației, ingineria sau administrația.
Rezultatele PISA 2025 arată dificultăți majore la matematică. Doar 48% dintre elevii români de 15 ani ajung cel puțin la nivelul 2, pragul considerat minim în evaluarea internațională. Prin urmare, 52% rămân sub nivelul de bază.
Situația este diferită la nivelul OECD, unde 65% dintre elevi ating sau depășesc nivelul 2.
La citire, România are 52% dintre elevi la nivelul minim sau peste acesta. În OECD, proporția ajunge la 69%. Rezultă că aproape jumătate dintre adolescenții români evaluați nu ating nivelul de bază.
Nivelul 2 presupune, printre altele, capacitatea de a identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată și de a localiza informații pe baza unor criterii formulate explicit.
La științe, 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim. Media OECD este de 74%. În consecință, 46% dintre elevii din România rămân sub prag.
La polul opus, doar 2% dintre elevii români ajung la nivelurile 5 sau 6, asociate performanțelor ridicate. Media OECD este de 7%.
Față de evaluarea din 2022, rezultatele au rămas aproximativ la același nivel la matematică și științe. La citire, performanța României s-a deteriorat.
Comparația cu anul 2015 arată o evoluție și mai problematică. Proporția elevilor aflați sub nivelul minim a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă puncte la citire și cu șapte puncte la științe.
Datele nu permit însă formularea unei concluzii directe potrivit căreia numărul profesorilor sau nivelul veniturilor acestora determină rezultatele PISA. Ele pun în paralel două dimensiuni ale sistemului educațional: amploarea corpului didactic și nivelul competențelor de bază ale elevilor.
România are aproape un sfert de milion de cadre didactice, în timp ce între 46% și 52% dintre elevii de 15 ani nu ajung la nivelul minim în cele trei domenii evaluate.
Raportul PISA evidențiază și o diferență importantă între elevii proveniți din medii socio-economice diferite.
În România, decalajul la științe dintre cei mai avantajați 25% dintre elevi și cei mai dezavantajați 25% a ajuns în 2025 la 122 de puncte. Diferența medie în țările OECD este de 85 de puncte.
Influența statutului socio-economic este, de asemenea, mai puternică în România. Acesta explică 22% din variația rezultatelor la științe, aproape dublu față de nivelul de 12% înregistrat, în medie, în OECD.
Datele indică astfel o problemă care depășește simpla comparație între numărul profesorilor și performanțele elevilor. Rezultatele PISA arată și cât de puternic se reflectă diferențele dintre mediile sociale în rezultatele școlare ale copiilor.
Vă dați seama că, în cei 37 ani de bătaie de joc acoperit cu sloganul DEMOCRATIE, în învățământul românesc au fost cam 30 miniștri ai educației și învățământului, fiecare cu lista lui de proaste principii și cărți îmbibate de aiureli și minciuni in continutul manualelor, plus așa zis-a reforma e doar în bătaie de joc, totul spre analfabetism în zbor, încât, viitorul elevilor e cu certitudine ratat, peste câțiva ani, nici în politica românească nu vor mai găsi loc! Cum sa înțeleagă elevii litera cărții daca peste tot propaganda e împotriva cărții de citit tiparita în forma fizic? Ce exemple demn de urmat pot avea copii viitorului României daca tot un Liicheanu, un Patravievici, un Pleșator, și alții la fel de lingăi politic sunt promovați prin intermediul ecranelor tv și online? Elevii sunt expresia, sunt imaginea politicii infracționale, a politicii distrugătoare, a politicilor ratante pentru viitorul României, nu e vina Nick a elevilor și nici a cadrelor didactice im majoritate.