De aproape patru ani, războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina continuă să zguduie ordinea europeană și să testeze limitele diplomației și ale capacității militare a Occidentului. În timp ce unii lideri și analiști se întreabă dacă Rusia poate fi constrânsă să oprească agresiunea, alții consideră că perspectivele reale de pace sunt îngreunate de ambițiile strategice ale Kremlinului și de diviziunile internaționale.
Profilul liderului – Putin, autocratul fără mască
Vladimir Putin este adesea descris ca un autocrat calculat, un maestru al manipulării internaționale. Totuși, imaginile recente în care stă față în față cu emisari americani arată un lider greu de mascat emoțional, emanând o încredere absolută. Experții amintesc de observațiile fostului senator american John McCain, care spunea că în ochii lui Putin vedea „K, G și B”, referindu-se la trecutul său în serviciile de informații sovietice, scrie BBC.
Această încredere se bazează pe percepția lui Putin că balanța diplomatică îi este favorabilă, în special în raport cu Statele Unite, și pe câștigurile teritoriale și strategice în teren.
Cerințele Kremlinului
Printre condițiile pe care Rusia le-ar putea considera acceptabile se numără cedarea completă a ultimelor teritorii controlate de Ucraina în Donetsk, recunoașterea internațională a tuturor teritoriilor ocupate ca fiind rusești, reducerea capacității militare a Ucrainei și interdicția pe termen lung a aderării la NATO.
Analiza specialiștilor indică faptul că, în absența unor concesii semnificative, Putin nu are stimulente reale pentru a renunța la obiectivele sale.
Scenarii posibile: de la negocieri la război prelungit
Una dintre variantele vehiculate este ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să încerce să impună Ucrainei un armistițiu care să cedeze teritorii și să nu garanteze securitatea pe termen lung. Alternativ, războiul ar putea continua pe frontul estic, cu avansuri lente ale forțelor rusești.
Noua strategie de securitate națională a SUA sugerează o reevaluare a amenințării ruse, subliniind nevoia de „re-stabilizare strategică” cu Moscova. Aceasta ridică întrebarea: ce poate face cu adevărat comunitatea internațională pentru a-l determina pe Putin să renunțe?
Care este rolul Europei
Europa se pregătește pentru un eventual armistițiu, printr-o „coaliție a celor dornici” și printr-un sprijin financiar pentru reconstrucția Ucrainei. Însă unii oficiali susțin că ar trebui pregătită și posibilitatea unui război prelungit, de 15–20 de ani, cu sprijin tehnic, militar și logistic constant.
Printre propunerile discutate se numără extinderea inițiativei European Sky Shield pentru a proteja cerul Ucrainei de drone și rachete rusești și trimiterea de trupe europene în vestul Ucrainei pentru a patrula frontierele, eliberând soldații ucraineni pentru luptele frontale.
Keir Giles de la Chatham House afirmă că „singura modalitate incontestabilă de a opri agresiunea rusă este prezența unor forțe occidentale suficient de puternice acolo unde Rusia vrea să atace și demonstrarea voinței de a le folosi”.
Ucraina – strategie și constrângeri demografice
Ucraina deține a doua cea mai mare armată din Europa, dar resursele sale umane sunt limitate. Mobilizarea este concentrată pe bărbați între 25 și 60 de ani pentru a proteja demografia țării și viitorul economic, evitând pierderi masive ale generațiilor tinere.
Concomitent, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii militare și energetice rusești, afectând producția și distribuția de combustibili. Totuși, experții avertizează că aceste atacuri, deși importante militar, nu sunt suficiente pentru a forța Kremlinul să negocieze.
Economia rusă și efectul sancțiunilor
Economia Rusiei suferă: inflație de 8%, dobânzi de 16%, creștere economică redusă și deficit bugetar major. Cu toate acestea, evaziunea și metodele de evitare a sancțiunilor permit Rusiei să-și continue eforturile de război.
Experții militari și economici recomandă implementarea completă a sancțiunilor secundare asupra cumpărătorilor de energie rusească, inclusiv China, pentru a maximiza presiunea asupra Kremlinului.
China, cartea secretă a lui Putin
China, prin președintele Xi Jinping, este unul dintre puținii lideri internaționali pe care Putin îi ascultă. Xi a avut un impact direct asupra strategiei nucleare ruse la începutul conflictului și ar putea exercita o presiune decisivă dacă ar considera că interesele sale strategice sunt afectate.
Timpul și strategia în favoarea Kremlinului
În prezent, Putin mizează pe timp. Cu sprijinul incomplet al Occidentului și o Ucraină extenuată, Rusia speră să maximizeze câștigurile teritoriale și să submineze moralul și coeziunea aliaților ucraineni.
Experții avertizează că, fără o combinație de presiune militară directă, sancțiuni economice eficiente și influență diplomatică, șansele ca Putin să oprească războiul rămân reduse. Până atunci, războiul din Ucraina se află într-un punct critic, în care fiecare decizie a liderilor occidentali, ucraineni și chinezi poate schimba dinamica conflictului.
bunul simt?