Rata anuală a inflației a ajuns în august la 6,19%, față de 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În doar trei luni, indicatorul s-a redus aproape la jumătate față de maximul de 10,85% înregistrat în mai. Pe indicele armonizat, utilizat pentru comparațiile la nivel european, inflația a fost de 6,3%.
Scăderea este spectaculoasă la nivel statistic, însă nu trebuie confundată cu ieftinirea produselor și serviciilor. Prețurile nu au revenit la nivelurile de anul trecut. Ele continuă să fie mai mari, doar că ritmul anual de creștere este acum mult mai mic.
De ce a coborât atât de repede inflația
Potrivit unei analize a Frames, principala explicație ține de efectul de bază. Șocurile care au împins puternic prețurile în sus în vara lui 2025 încep să iasă din comparația anuală.
Liberalizarea prețului energiei electrice din iulie anul trecut și majorarea TVA și a accizelor din august 2025 nu mai au aceeași influență asupra calculului anual. Astfel, energia electrică are acum o creștere anuală de numai 1,82%, după ce în lunile precedente avansul depășea 50%.
Pentru consumatori, imaginea este însă diferită. Rata medie a inflației din ultimele 12 luni este de 9,5%, ceea ce înseamnă că, între septembrie 2025 și august 2026, prețurile au fost în medie cu aproape 10% mai mari decât în perioada precedentă. De la începutul anului, indicele prețurilor de consum a crescut cu 4,6%.
Scumpirile acumulate în ultimii doi ani nu dispar odată cu reducerea inflației. Ele rămân în nivelul actual al prețurilor. Ceea ce se reduce este viteza cu care acestea continuă să crească.
Serviciile rămân principala problemă
Datele pe categorii arată o diferență importantă între evoluția indicelui general și cea a serviciilor.
Serviciile s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% față de decembrie 2025. Printre cele mai mari creșteri se află chiriile, cu 39,7% într-un an și 37,21% de la începutul lui 2026.
Au mai crescut tarifele pentru apă, canalizare și salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparațiile auto, cu 10,81%, și energia termică, cu 10,7%.
Serviciile reacționează mai greu la scăderea inflației, deoarece prețurile lor includ costuri salariale, chirii și contracte stabilite pe perioade mai lungi.
„Vedem serviciile afectate puternic de creșterea prețului la carburanți și la energia electrică”, explică Adrian Negrescu.
Scumpirea transportului se transmite treptat în economie, de la costurile firmelor până la prețurile plătite pentru servicii.
Carburanții țin presiunea asupra prețurilor
Carburanții au reprezentat una dintre principalele surse de presiune asupra inflației în august. Prețurile acestora au crescut cu 3,47% într-o singură lună. Benzina s-a scumpit cu 6,64%, iar motorina cu 6,12%.
Față de august 2025, combustibilii sunt mai scumpi cu 17,03%. Benzina are un avans de 25,49%, iar motorina de 34,61%, cea mai mare creștere anuală din întregul coș de consum.
Evoluția vine după expirarea, de la 1 iulie, a plafonării adaosului comercial prevăzute de OUG 19/2026 și a cotelor reduse de accize, pe fondul unei piețe internaționale tensionate.
Motorina standard a ajuns la începutul lui august la 10,98 lei pe litru. Guvernul a intervenit ulterior prin reducerea temporară cu 20% a accizei, în perioada 16-31 august, prin mecanismul de acciză dinamică.
Adrian Negrescu anticipa încă de la sfârșitul lunii iunie efectul măsurilor care urmau să intre în vigoare la 1 iulie: „1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri”.
Un indicator este relevant pentru a înțelege impactul carburanților: fără această componentă, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de iulie.
„Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, spune managerul Frames.
Alimentele au tras inflația în jos
În sens opus au evoluat produsele alimentare. Acestea s-au ieftinit cu 0,71% în august, iar față de aceeași lună din 2025 sunt mai scumpe cu doar 2,62%.
Legumele au fost cu 8,51% mai ieftine decât anul trecut, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. Au scăzut și prețurile produselor de morărit, cu 4,11%, ale mălaiului, cu 5,27%, ale zahărului, cu 2,27%, și ale untului, cu 1,24%.
Există însă și scumpiri importante: cafeaua costă cu 15,02% mai mult decât anul trecut, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.
Și gazele naturale sunt mai ieftine față de anul trecut, cu 3,44%, iar comparativ cu decembrie 2025 prețul lor este mai mic cu 9,97%, pe fondul aplicării OUG 12/2026.
Ce urmează pentru dobânzi
BNR a majorat în august prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026, de la 5,5% la 6,1%. Banca centrală a indicat printre cauze efectele caniculei și secetei asupra producției de energie, dar și scumpirea carburanților, care contribuie cu aproximativ 1,1 puncte procentuale la rata inflației.
Revenirea inflației în intervalul țintit de BNR, respectiv 2,5% plus sau minus un punct procentual, este estimată abia pentru ultimul trimestru din 2027.
Datele pentru august sunt deja sub prognoza BNR pentru finalul anului. Adrian Negrescu afirma pe 12 august că România a trecut de vârful inflației și estima o coborâre spre 5,5% în toamnă și chiar spre 5% la sfârșitul anului, dacă viitorul Guvern nu va adopta măsuri care să alimenteze din nou creșterea prețurilor.
Pentru politica monetară, evoluția este importantă. Dobânda-cheie se află la 6,50% din august 2024, iar economiștii BCR estimau înaintea publicării datelor că aceasta va rămâne la nivelul actual până în mai 2027. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR este programată pentru 8 octombrie.
Inflația scade într-o economie care pierde viteză
Analiza Frames atrage atenția asupra unei probleme mai profunde: dezinflația nu este rezultatul unei reveniri solide a economiei.
PIB-ul din primul semestru al lui 2026 a scăzut cu 0,7% pe seria brută, iar estimările pentru întregul an au fost revizuite în jos. ING anticipează acum o contracție de 0,5%, în timp ce Erste și-a modificat prognoza de la minus 0,3% la minus 0,7%.
Prin urmare, reducerea inflației trebuie privită cu prudență. O parte importantă a scăderii vine din efectul de bază, iar consumul este afectat de presiunile economice. În același timp, serviciile continuă să se scumpească în ritm de două cifre, iar carburanții rămân un factor de risc.
Inflația de 6,2% arată că ritmul scumpirilor s-a redus. Nu arată că România a revenit la prețurile de dinaintea valului de scumpiri.
A scăzut inflația pe dracu! Guvernul nu a achitat datoriile către firme, 5 mld către justiție în urma hotărârilor judecătorești definitive, banii persoanelor cu dizabilități , banii datorați prin indexare legal majorității cetățenilor români la salarii și pensii, banii alocați sportivilor care au câștigat și facut performanta in străinătate, vezi de peste 2 ani lui David înotătorul nu i-a achitat premiul sau banii care prin lege trebuia să ii încaseze, banii fetelor de la atletism, de la gimnastică, sunt enorm de multi bani care obligatoriu trebuiau achitați! Minte porcul asta din fruntea guvernului de rupe.
inflatia nu aduce. ca indicator pentru sistemele economice cu autoreglare, decat ca valoare temporara…cine vrea preturile de acum 10 ani ,sa zicem, faptul ca inflatia scade (mai mult stagneaza!) nu inseamna decat ca noul echilibru economic este la o „valoare” diferita cu preturi mult mai mari, deci cine vrea preturile mici ar trebui sa auda de DEFLATIE termenul cel mai detestat in lumea derbedeilor din banci, chiar si a BNR
Suntem pe cai mari. Mătușa Aglaie din Ciolpani a simțit cum i se face inima cât pepenele după ce a citit articolul despre scăderea inflației. Cu calculatorul de buzunar și pe degete pentru verificare a socotit și resocotit numărul zilelor de post din lună și a ajuns la concluzia că poate renunța la câteva din ele. Pensia dumneaei e ca elasticul de la chiloți: se poate întinde și reveni la dimensiunea normală. Când ai ce mânca spui la toată lumea ce-ai gătit, când nu ai ce mânca spui că postești.