UPDATE E oficial. Nici miercuri nu am aflat dacă proiectul privind pensiile speciale ale magistraților este constituțional sau nu.
Curtea Constituțională a amânat, miercuri, pentru 20 octombrie, sesizarea în legătură cu legea privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament. Este a doua amânare.
Surse explicau cu o zi inaninte ca decizia de amânare este justificată prin faptul că judecătorul raportor pe acest dosar, președinta CCR Simina Tănăsescu, nu a depus încă concluziile. Termenul pentru a le depune a expirat luni.
Legea contestată la CCR prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistratilor până la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. Condiția de vechime ar crește de la 25 la 35 de ani, iar pensia ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net.
Magistrații ar putea ieși mai devreme la pensie, dar cu o reducere anuală de 2% a cuantumului. Măsura s-ar aplica gradual, până în 2036.
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legea privind pensiile speciale ale magistraților.
”Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se preciza într-un comunicat al ICCJ.
Potrivit sursei citate, legea încalcă ‘nu mai puțin’ de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, sublinia Instanța supremă.
Premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru angajarea răspunderii pe proiectele de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.
”Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul.
