Circul merge mai departe

N-a lipsit mult să ne trezim cu cel mai comic guvern din istorie. Dacă nu se încăpățîna George Simion să pună condiții, am fi avut o adunătură ministerială demnă de spectacole de revistă, de glumele de berărie sau de pariuri năstrușnice.

Ce ne spune asta? Că PSD-ul și „mărunțișul” politic, zis Opoziție, și cu Nicușor Dan la comandă cam atît pot. O strînsură politică gata să mimeze o guvernare. Nimic mai mult. Ba să ne arate că un fost primar cu un fost ministru și cu un responsabil de măturătorii Bucureștilor sunt gata să salveze țara. Un om de la administrația străzilor la Economie și o grindă de doi metri cu două sute de cuvinte pe post de proptea verbală  (viceprim-ministru) la Adrian Veștea ar putea face cît un noroc chior.

Prea de tot!

Chiar ar fi fost de rîs, dacă n-ar fi de plîns!

Încercarea de a trece un guvern Veștea a picat (lucru care s-ar fi întîmplat și dacă ar fi fost alcătuit din oameni mai de ispravă) pentru că viața noastră politică a intrat într-o logică absurdă, într-o fragmentare ne-naturală, dirijată nu de problemele României, ci de scenariile artificiale concepute de la Bruxelles. Comisia Europeană pentru a-și păstra supremația și pentru a-și putea continua imaginarul său politico-administrativ pompează la greu linii roșii, cordoane sanitare și utopii politice aparent morale, în subtext de maximă utopie.

Refuzul lui George Simion de a acorda credit unei anume disperări de instalare a unui guvern poate avea și o parte bună. Obligă la o clarificare. Ori cu AUR în afara legii (ceea ce n-ar avea absolut nici o bază, deși cîțiva apucați și-o imaginează!), ori va fi acceptat ca partid parlamentar cu drepturi depline la viața societății românești. Iar Nicușor Dan, implicat pînă în gît în susținerea acestui fals, ar fi obligat să facă un pas înapoi.

Sau se stafidește mai departe cu fiecare încercare neputincioasă.

Așa-zisul „cordon sanitar” impus de PNL, USR și UDMR nu-i decît o ficțiune susținută cu agresivitate și insistență verbală, cu propagandă subvenționată din exterior. O operă a Comisiei Europene care trebuie trecută prin instanțe sau prin revolte. Un soi de front intelectual alogen cu filiații ideologice progresiste care se străduie să impună o orientare anti-identitară în România. El seamănă mai degrabă cu un cordon conceput pentru extinderea și delimitarea unor spații ale lipsei de identitate. E vorba de un experiment psiho-politic importat din universitățile de peste Ocean și altoit pe rădăcinile cominternismului reminiscent prin Estul Europei.

Ce vrea acest front în România? O guvernare autoritară și o supunere oarbă la comandamentele de la Bruxelles. Ceea ce AUR cîntărește cu încăpățînare, iar PSD-ul nu acceptă decît pe jumătate și o scaldă, încercînd să își păstreze influența și puterea, oscilînd între nevoile electoratului național și recomandările Comisiei Europene.

De azi, Nicușor Dan pote să pună degetul pe încă zece-douăzeci de „desemnați”. Cu așa fărîmițare politică nu obține nici o jumătate de plăcintă (sau pizza, cum zice el pe limba lui de ne-economist). Falsul cu extremismul la care a achiesat pînă acum va ține societatea și scena politică în tensiune și divizare pentru multă vreme sau pînă la sfîrșitul mandatului său.

Ce vrea  George Simion? Alegeri anticipate încheiate cu un guvern și un scaun de premier pentru AUR și pentru el. Nespus de periculos! De ce? Ar fi prea de tot ca dintr-o divizare isterică să sărim într-o majoritate amatoricească. George Simion nu pricepe că o asemenea schimbare nu-i folosește și nici României nu-i aduce liniște.

Primele lucruri pe care trebuie să le probeze  AUR și George Simion țin de echilibru, de rezonabil, de comportament democratic și de profesionalism.

Și, pe urmă, eventual, dă-i cu guvernarea!