Comemorare în loc de protest

Dacă amenda unui jandarm la comemorarea de la Colectiv a produs atîtea analize, reacții, destituiri și indignări, nu văd de ce n-aș mai adăuga și eu o simplă părere de cetățean. Ca să spun ce mi-a atras atenția, pornesc de la sfîrșitul întîmplării. Mai exact spus, de la secvențele în care Marian Rădună, unul dintre organizatorii marșului, a apărut într-o fotografie în spatele lui Nicușor Dan la show-ul de lansare a candidaturii lui Cătălin Drulă la Primăria Bucureștilor.

Poate apariția în amintita fotografie să fi fost o întîmplare. Pentru unii este un eveniment să apari într-o fotografie lîngă președintele României. Unii nu prind asta într-o viață. E drept, celor mai mulți nici că le pasă. Ce m-a surprins însă la aceleași secvențe reproduse și pe înregistrările video este faptul că dl Rădună s-a tot fîțîit în spatele lui Nicușor Dan ca să fie văzut lîngă președinte, poate spre bucuria copiilor sau a soției sale și a prietenilor. S-ar putea să fie o explicație, s-ar putea să fie altceva. Nu pare să fie vorba de o naivitate. Cineva l-a dus acolo pe post de militant sau de „colet”, de „erou” și s-a gîndit să-l scoată la vedere pe principiul și el este cu noi,  inclusiv cei din jurul nenorocirii „Colectiv”. Sau el era mai demult un simpatizant, un militant progresist, un drulist sau un nicușorist. Dumnezeu știe! Deocamdată nu îmi dau seama și nici nu este așa de important, omul putînd fi între cei mai curați și apolitici cetățeni din lume.

Dacă ne întoarcem la comemorarea celor 10 ani de la Colectiv, sunt obligat să cred că dl Rădună era totuși un întristat, un om atins de puțină nefericire, mai ales că progresele în clarificarea exploziei și ale sistemului de asistență medicală pentru marii arși au fost nespus de mici. În fapt, vinovații pentru accident s-au cam pierdut în ceață împreună cu organizatorii evacuării răniților și administrarea asistenței medicale de după explozie. Într-un asemenea context, îmi imaginez că dl Rădună s-a implicat în organizarea marșului nu doar din pioșenie, ci si dintr-o anume nemulțumire (căci n-aș putea vorbi de revoltă sau de protest), mai ales că lucrurile continuă cu tot felul de explozii, accidente grave și victime, că „nu s-a schimbat nimic”, cum ziceau și alți mărșăluitori și participanți la marșul de la Colectiv.

Mai de impact decît marșul s-a dovedit a fi amenda jandarmilor pentru depășirea orei stabilite pentru încheierea manifestării. Toată țara a înțeles că este vorba de un exces prostesc, demn de antologia absurdului. Rigoare de milițian, nimic altceva, deși mă colindă bănuiala că nu întîmplător omul era chitit să amendeze. Mai degrabă, la pregătirea „misiunii” a avut parte de un instructaj la care a primit ordinul să fie ferm și sever și, dacă unul iese din pătrățica prevăzută de lege, să fie ars de îndată. Din acest punct de vedere, destituirea comandantului pe București a venit la fix, deși asemenea indicații trebuie să fi fost transmise și mai de Sus. Din păcate, la cei mici, sancțiunile se aplică imediat. La cei mari, nu se ajunge niciodată.

Excesul prostesc al jandarmului habotnic a stimulat spiritul cetățenesc. Tot românul a înțeles că milițoiul a sfeclit-o rău și s-a simțit îndreptățit să-l înjure, să rîdă de el și să-l acuze. De mirare că unii n-au cerut condamnarea lui sau nu i-au strigat
-Marș la oi!
Oricum, doi actori tineri și fără porniri metafizice s-au grăbit să joace o scenetă făcută pe dialogul între jandarm și cetățeanul amendat, crezînd că se agață cumva de Caragiale și au anunțat Digi 24 ca să arate cum rîde poporul de prostia milițianului.

Pe nesimțite am avut parte de o simplă și firească indignare populară, acoperită și de măsurile imediate ale așa-ziselor „autorități” și de scuzele publice adresate de conducerea Jandarmeriei. Ne-am jucat de-a dreptatea și de-a spiritul civic în acțiune.
Un singur lucru mai rămîne de înțeles. De ce s-au adunat atîția tineri la comemorarea unei tragedii și au trăit aproape teatral o aducere aminte fără să simtă și un strop de revoltă care să-i mîne spre Piața Victoriei?
Ba unul dintre organizatorii evenimentului, în loc să ceară socoteală, s-a „gudurat” insistent în spatele președintelui vesel nevoie mare după ce și el s-a lepădat de obligația de a lăsa o coroană.