Comemorarea Bătăliei de la Câmpul Pâinii, Șibot 13 Octombrie 2025 (album foto)

Monumentul din Gara Șibot a fost din nou martor tăcut luni, 13 octombrie 2025, la întâlnirea cu istoria ce a marcat a 546-a aniversare de la «Bătălia de la Câmpul Pâinii».

Evenimentul nu doar evocă trecutul, ci încurajează respectul comun pentru istorie, „povestea cu ifose de știință” care transcende barierele ultranaționaliste. Poate mai mult decât oricare exemplu medieval transilvănean, „Bătălia de la Câmpul Pâinii”, petrecută pe 13 octombrie 1479, a oferit și oferă modelul unității creştinilor împotriva pericolului turcesc, tăria unor caractere, sacrificiul în luptă și eroismul unor elite, „actorii” luptei de pe Câmpul Pâinii fiind nume sonore, unele cu aură de legendă.

Un strop de istorie

„În timpul domniei lui Matia Corvin (1458–1490), Transilvania a fost lovită de un singur atac turcesc serios. În anul 1479, Ali bey, un membru războinic al dinastiei militare Mihaloglu – familie care timp de generații inițiase atacuri turcești la Dunărea de Jos — a trimis trupe spre Țara Bârsei pentru a abate atenția transilvănenilor, în timp ce el însuși, cu o armată mai numeroasă, a pătruns prin văile Latorului și Sebeșului în regiunea Sebeșului Săsesc. A luat numeroși prizonieri, iar avangarda sa a prădat chiar și Alba Iulia.
Totuși, voievodul Báthori István i-a ieșit în cale cu oastea sa pe câmpul de la Kenyérmező (Câmpul Pâinii), în comitatul Hunedoara. Aici, la 13 octombrie, s-a desfășurat cea mai sângeroasă bătălie din Transilvania împotriva turcilor. Intervenția la timp a lui Pál Kinizsi, comitele de Timiș faimos pentru luptele sale împotriva turcilor, a adus o înfrângere grea otomanilor, care în deceniul următor au evitat Transilvania. De asemenea, apărarea împotriva turcilor a devenit mai bine organizată. Zidurile cu turnuri exterioare ale orașelor săsești fuseseră ridicate între 1387 și 1438, iar satele din sudul Transilvaniei și-au transformat bisericile în fortărețe, dând astfel naștere unui stil arhitectural specific regiunii: biserica fortificată gotică”, text primit de la colegul de breaslă Daniel Guță.
Dincolo de însemnătatea istorică ceremonia menită să evoce amintirea Bătăliei de la Câmpul Pâinii accentuează importanța unității în cinstirea eroilor transilvăneni, indiferent de etnia lor: Maghiari, sași sau români, turci și multe alte nații însă și jertfa supremă dată în acea zi de Achingiii (în limba turcă: akıncı, plural: akıncılar) trupe neregulate ale Imperiului Otoman, fiind luptători fără soldă și trăiau și operau în zonele de frontieră exclusiv din jaf. Spun multe alte nații deoarece armia creștină avea plătiți o mulțime de mercenari, iar în trupele achingiilor numai oamenii sultanului mai puteau știe de pe unde erau „culeși”.

Două concluzii s-au desprins după eveniment

1 Respectul pentru înaintași trebuie materializat și în fapte, nu doar în intenții. Iar un prim demers util ar fi refacerea unei tradiții de comemorare în comun a eroilor Evului Mediu transilvănean. Jerbele cu tricolorul Ungariei, puse pe mormântul lui Ioan de Hunedoara la Alba Iulia sau la monumentul cu bustul lui Paul Kinizsi de la Șibot, ar putea să semne că deși fac parte din etnii diferite celor care-i cinstesc revendică, într-un mod care transcende astăzi nu doar istoria scrisă, își asumă istoria și naționalitatea fără disensiuni. Ar fi o bucurie să ca la comemorările viitoare să fie jerbe cu însemnele mai multor nații.
2 Locul monumentului din gara Șibot este impropriu pentru activități de mai mare amploare așa că este nevoie de investiții în infrastructura culturală și mutarea acestuia sau construirea altuia, într’un alt amplasament este mai mult ca necesar.

Evenimentul de comemorare a inclus un mini spectacol al elevilor de la școala gimnazială „Iosif Sârbu” din Șibot, rugăciuni pentru odihna sufletelor ERIOLOR indiferent de neam, cu toți au dat jertfa supremă sub drapelul lor, indiferent de tabără. Apoi o evocare istorică, discursuri din partea invitaților, depuneri de jerbe.
Felicitări tuturor pentru implicare!