Economia României este așteptată să înregistreze o creștere modestă în următorii doi ani, potrivit prognozei de toamnă publicate luni de Comisia Europeană. Estimările arată un avans de doar 0,7% în 2025, comparativ cu 1,4% prevăzut în primăvară, și de 1,1% în 2026, de la 2,2% anticipat anterior. Comisia notează că această evoluție mai lentă se datorează frânării consumului privat și public, generate de măsurile de consolidare fiscală și de inflația ridicată.
Consolidarea fiscală și impactul asupra consumului
Raportul CE subliniază că pachetele adoptate în vară pentru reducerea deficitului bugetar vor diminua venitul disponibil al gospodăriilor și al administrației publice, ceea ce va limita creșterea economică. Deficitul bugetar este estimat să scadă treptat, de la 9,3% din PIB în 2024 la 8,4% în 2025 și la 6,2% în 2026, ca efect al măsurilor de ajustare fiscală.
Pe termen mediu, Comisia estimează o accelerare a creșterii economice la peste 2% în 2027, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale va încetini.
Piața muncii și salarizarea
Piața muncii se așteaptă să se răcească, iar creșterea salariilor nominale va fi temperată în 2025 și 2026, devenind negativă în termeni reali. Rata șomajului ar putea urca ușor peste 6% în 2025, pentru ca apoi să scadă treptat la 5,6% în 2026 și 2027. În ciuda scăderii activității economice, cererea de forță de muncă rămâne robustă în anumite sectoare, precum construcțiile și serviciile, susținută și de afluxul de lucrători străini.
Inflația revine pe creștere
După ce a scăzut la 5,8% în 2024, inflația armonizată a urcat din nou în al treilea trimestru, atingând 8,6% în septembrie, ca efect al eliminării plafonării prețurilor la energie, creșterii TVA și a accizelor. Pentru 2025, CE prognozează o inflație medie de 6,7%, urmând ca aceasta să scadă sub 6% în 2026, pe fondul unui consum redus și al efectelor de bază dezinflaționiste. Eliminarea plafonării prețurilor la gaze naturale în martie 2026 și intrarea în funcțiune a sistemului ETS2 ar putea însă genera presiuni inflaționiste suplimentare în 2027.
Investițiile și exporturile – factorii de sprijin
Economia României continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și unei îmbunătățiri a exporturilor nete. Comisia estimează că exporturile rezistente vor contribui pozitiv la creșterea PIB-ului, în timp ce scăderea consumului privat va limita importurile.
Deficitul și datoria publică
Deficitul bugetar, după ce va scădea la 5,9% din PIB în 2027, va fi însoțit de creșterea datoriei publice, estimată să ajungă la aproximativ 63% din PIB, ca urmare a deficitelor primare ridicate și a majorării plăților pentru dobânzi. Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să urce gradual de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% în 2027.
Precizare:
Ziarul CotidianulHD.ro își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.