Într-un gest de sau rară deschidere culturală, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia invită publicul să treacă pragul uneia dintre cele mai exclusiviste instituții de patrimoniu din România.
Sâmbătă, 27 iunie, vizitatorii vor avea ocazia unică de a explora nu doar celebra Aulă Magna, ci și o expoziție inedită dedicată „cabinetului de curiozități” al episcopului fondator Ignatius Batthyány, o fereastră deschisă către spiritul enciclopedic al secolului al XVIII-lea.
Evenimentul, așteptat cu interes de pasionații de istorie și bibliofili, este programat pentru ziua de sâmbătă, 27 iunie.
Accesul publicului va fi organizat riguros, în grupuri succesive, cu ora 09:00. Ultimul grup va putea intra în incinta bibliotecii la ora 13:00, oferind astfel o fereastră de doar patru ore pentru vizitarea acestui monument de importanță universală.
Datorită regimului special de protecție a manuscriselor și spațiului limitat, participarea este strictă a rezervării prealabile. Cei interesați trebuie să trimită un e-mail la adresa batthyaneum@bibnat.ro până cel târziu vineri, 26 iunie, la ora 14:00. Organizatorii avertizează că numărul de locuri este limitat și se va ocupa în ordinea rezervărilor, iar la intrarea este obligatorie prezentarea unui document de identitate valid.
De la biserică trinitariană la templu al științei
Istoria clădirii care adăpostește biblioteca este la fel de fascinantă ca și colecțiuni sale. Ridicat în stil baroc între anii 1719 și 1738, edificiul a servit inițial drept biserică a ordinului trinitarian. Ulterior, sub presiunea schimbărilor politice și militare din Imperiul Habsburgic, destinația sa a oscilat între depozit și spital militar (1784-1792), până când episcopul Ignatius Batthyány (1741-1798) a decis să transforme acest spațiu în centrul gravitațional al culturii transilvănene.
La 31 iulie 1798, lua naștere oficială Institutul de Astronomie teoretică și practică (Specula Batthyaniana Albensis), un proiect vizionar care reunea o bibliotecă impunătoare, un observator astronomic și diverse colecții muzeale. Observatorul, care a funcționat neîntrerupt între 1794 și 1861, a fost dotat în 1839 cu tehnologie de vârf pentru acea epocă. Anume un cerc meridian complex provenit de la celebrul Christoph Starke din Viena și instalat oficial în 1843.
Aula Magna și tezaurul de 18.000 de volum
Inima bibliotecii rămâne Aula Magna, o sală care și-a păstrat intactă amenajarea secolelor XVIII și XIX. Decorată în stilul austriac „Zopf” (o fuziune elegantă între Neoclasicism și Rococo) păstrează arhitectura navei unei biserici, cu o galerie supraînălțată. Rafturile, ele însele opere de artă, sunt pictate cu simboluri iluministe, fiind patronate de figurile zeilor Apollo și Atena Pallas, protectorii artelor și ai înțelepciunii.
Nucleul tezaurului este format din colecția privată a episcopului Batthyány: 18.000 de unități bibliografice, inclusiv scrise rare din secolul al IX-lea. Multe dintre aceste rarități provin din cele strategice, precum bibliotecile arhiepiscopului Vienei, Christoph Migazzi, sau cele ale Bisericii Sfântul Iacob din Levoča. Ulterior, fondul a fost îmbogățit constant prin donații, până la mijlocul secolului XX.
Un patrimoniu de importanță mondială
Importanța instituției a fost reconfirmată la nivel global pe 24 mai 2023, când Codex Aureus , cel mai vechi și valori manuscris din România, a fost înscris în registrul Memoria Lumii al UNESCO. Batthyaneum devine astfel prima instituție din Transilvania care obține această distincție pentru un document din patrimoniul său.
Pe lângă faimosul codex, biblioteca adăpostește și două dintre cele mai importante arhive istorice ale regiunii: Arhiva Conventului de la Cluj-Mănăștur și cea a Capitlului de la Alba Iulia, documente fundamentale pentru înțelegerea structurii juridice și sociale a Transilvaniei medievale.
În contextul în care Biblioteca Batthyaneum, administrată astăzi ca filială a Bibliotecii Naționale a României, rămâne în restul unui spațiu dedicat exclusiv cercetării academice riguroase, Ziua Porților Deschise o invitație la dialog între public larg și istoria vie. Este o ocazie rară de a înțelege cum, într-o cetate de graniță a imperiului, lumina rațiunii și pasiunea unui singur om au reușit să clădească un monument care sfidează secolele prin erudiție și frumusețe.
