Autoritățile pregătesc prelungirea până la 31 octombrie a măsurilor speciale care îi permit operatorului național de transport al energiei electrice, Transelectrica, să intervină în situația apariției unei crize pe piața de energie. Printre măsurile disponibile se află reducerea sau oprirea exporturilor de electricitate și limitarea, în anumite condiții, a consumului marilor consumatori industriali.
Decizia este analizată în condițiile în care ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt indisponibile, pe fondul nivelului scăzut al Dunării și al dificultăților privind asigurarea apei necesare sistemului de răcire. Seceta prelungită afectează în același timp și producția hidroenergetică, scrie Profit.ro.
Măsura a fost introdusă inițial printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 7 august, cu aplicabilitate până la sfârșitul acelei luni. Ulterior, perioada de valabilitate a fost extinsă până la 30 septembrie, iar autoritățile pregătesc acum o nouă prelungire, pentru luna octombrie.
În cazul apariției unei situații de criză care pune în pericol siguranța Sistemului Electroenergetic Național, Transelectrica poate recurge gradual la mai multe instrumente. Acestea includ majorarea rezervelor tehnologice ale producătorilor care pot utiliza combustibili alternativi, pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică, reducerea capacității de interconexiune pentru export, diminuarea sau anularea schimburilor comerciale de energie la export și, în ultimă instanță, limitarea consumului pe tranșe.
Aplicarea efectivă a măsurilor este stabilită de Transelectrica, cu informarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Ministerului Energiei. Participanții la piața de electricitate trebuie anunțați cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea măsurilor.
Pentru luna octombrie, documentele pregătite de autorități indică un consum național care ar putea ajunge la aproximativ 8.000 MW în orele de vârf ale serii.
Perspectivele pentru producția internă rămân complicate. Prognozele hidrologice indică menținerea deficitului de precipitații, în special în prima parte a lunii octombrie, ceea ce întârzie revenirea debitelor necesare atât pentru hidrocentrale, cât și pentru funcționarea unităților nucleare de la Cernavodă.
Situația este complicată și de evoluția producției fotovoltaice. Reducerea duratei zilei și posibilitatea unor perioade cu nebulozitate accentuată ar urma să diminueze aportul centralelor solare la producția națională.
Nici evoluția debitului Dunării nu oferă, potrivit estimărilor analizate de autorități, garanția repornirii unei unități de la Cernavodă în cursul lunii octombrie.
La sfârșitul lunii septembrie, producția disponibilă a centralelor pe cărbune era estimată la cel mult 1.200 MW, în condițiile unor rezerve limitate de combustibil. Energia eoliană putea varia într-un interval larg, de la aproximativ 600 MW la 2.500 MW, însă pentru prima parte a lunii octombrie estimările indicau valori mai reduse, cu un maxim de circa 1.000 MW.
Producția fotovoltaică avea, la rândul ei, o perspectivă descrescătoare, cu maxime prognozate sub 2.800 MW și cu o diminuare suplimentară pe măsură ce scade durata de iluminare naturală.
Presiunea asupra sistemului energetic este amplificată de situația din regiune. La centrala nucleară Paks din Ungaria, unul dintre grupurile nucleare este programat să fie oprit pentru lucrări în perioada 19 septembrie – 10 octombrie, ceea ce reduce producția disponibilă cu aproximativ 500 MW.
Principalul punct de vulnerabilitate identificat de autorități îl reprezintă lipsa unei cantități suficiente de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf 18:00–22:00. În același timp, posibilitatea compensării deficitului prin importuri poate fi limitată în cazul unei crize energetice la nivel regional.
Datele hidrologice analizate pentru perioada 28 septembrie – 31 octombrie indică menținerea unui regim deficitar al Dunării la intrarea în România, la Baziaș. Debitul, estimat la aproximativ 1.450 m³/s la sfârșitul lunii septembrie, ar urma să coboare spre 1.185–1.200 m³/s în scenariul median în perioada 10–13 octombrie, după care este anticipată o recuperare lentă.
Efectul acestei evoluții se propagă până la Cernavodă. Estimările indică menținerea nivelurilor într-o zonă considerată vulnerabilă, cu o perioadă critică probabilă între 15 și 22 octombrie. În scenariile nefavorabile, nivelul Dunării la Cernavodă ar putea coborî până la pragul de -262 cm sau chiar sub acesta, ceea ce afectează condițiile necesare pentru răcirea instalațiilor nucleare.
Ministerul Energiei apreciază, pe baza evaluărilor prezentate în documentația de fundamentare, că există riscul apariției unei situații de criză în alimentarea cu electricitate dacă rezervele de putere și energie nu sunt suficiente pentru acoperirea consumului din orele de vârf.
Un asemenea scenariu ar pune presiune asupra echilibrării Sistemului Electroenergetic Național și ar putea avea efecte asupra funcționării interconexiunilor europene și a piețelor de energie cuplate.
În aceste condiții, autoritățile consideră necesară menținerea pentru încă o lună a instrumentelor prin care Transelectrica poate interveni asupra exporturilor și, în ultimă instanță, asupra consumului de energie electrică al marilor consumatori industriali.
