Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”, atrage atenția că la un an de la lansarea planului de ”austeritate” al Guvernului condus de Ilie Bolojan, România resimte din plin efectele unui pachet de măsuri fiscale care, deși a fost prezentat drept soluția pentru reducerea deficitului bugetar, a produs consecințe economice și sociale profunde.
„Pe plan economic si social, acest plan a avut efecte extrem de negative, respectiv a determinat:
– Frânarea dezvoltării sectorului privat, prin dublarea impozitului pe dividende de la 8% la 16% și prin eliminarea facilităților fiscale au redus profiturile companiilor. Multe firme mici și mijlocii (IMM-uri) s-au închis sau au trecut în economia gri. În mod concret, în ultimul an, au fost radiate definitiv peste 80.000 de firme, la care se adaugă peste 55.000 de companii intrate în procedură de dizolvare și aproape 20.000 de afaceri care și-au suspendat temporar activitatea, conform datelor oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului.
– Scăderea consumului, deoarece majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% a scumpit produsele și serviciile. Astfel, românii au cumpărat mai puțin, fapt care a lovit direct în domeniile comerț și servicii și, implicit, a determinat o contracție a acestor domenii, cu impact negativ asupra încasărilor bugetare
– Inflație prin taxe, ca și rezultat al creșterii taxelor indirecte și a accizelor, ceea ce a pus presiune pe prețuri. Acest lucru a menținut inflația la un nivel ridicat, afectând puterea de cumpărare. Rata anuală a inflației a urcat accelerat, atingând un vârf de 10,9% în luna mai 2026
– Blocaj în investiții, deoarece reducerea drastică a cheltuielilor publice a oprit cofinanțarea unor proiecte majore de infrastructură. Acest lucru a afectat companiile din sectorul construcțiilor si din domeniile conexe, iar blocajele financiare generate de nerespectarea fluxurilor de numerar au influentat negativ o gamă largă de sectoare de activitate
– Scăderea PIB-ului, deoarece contracția simultană a consumului și a investițiilor a dus la o încetinire vizibilă a creșterii economice a României.
– Credite mai scumpe, deoarece deprecierea leului cu peste 4,5% față de nivelurile din 2025 a mărit automat facturile și ratele românilor și firmelor care au credite în euro
– Diminuarea puterii de cumpărare, prin prisma faptului că românii au fost prinși la mijloc între venituri înghețate sau diminuate de măsurile de austeritate, prețuri la raft majorate din cauza TVA-ului și un leu mai slab care a scumpit utilitățile și produsele din import
– Exodul creierelor, deoarece concedierile masive din sectorul public (peste 33.000 de angajați) și tăierile salariale au împins o parte din forța de muncă calificată să plece în străinătate
– În ultimul an (perioada august 2025 – august 2026), în sectorul privat din România au fost înregistrate peste 34.000 de contracte de muncă reziliate oficial prin proceduri de concediere. Potrivit datelor centralizate de la Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), piața muncii a trecut printr-un val intens de restructurări, ritmul ajungând la o medie estimată de specialiști de aproape 300 de concedieri pe zi în prima parte a anului 2026” a declarat Victor Cațavei.
Acesta reamintește de planul Alianței pentru Unirea Românilor, care include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere.
„Planul Alianței pentru Unirea Românilor include reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB anual timp de patru ani, limitarea la 300 de parlamentari și un Guvern cu maximum 10 ministere.
De asemenea, se va realiza:
– Majorarea pragului de impozitare, prin creșterea plafonului de încadrare la regimul de impozitare pentru microîntreprinderi la 250.000 de euro, pentru a proteja afacerile mici
– Accesibilitate timpurie în dezvoltarea firmelor, prin facilitarea intrării firmelor nou-înființate direct în regimul avantajos de microîntreprindere, eliminând condițiile restrictive de debut
– Corectarea taxării part-time, prin eliminarea supraimpozitării pe contractele de muncă cu timp parțial, măsură considerată de partid ca fiind o povară pentru micii antreprenori
– Combaterea evaziunii și protecția pieței interne, prin introducerea pe scară largă a taxării inverse pentru eliminarea fraudelor cu TVA, mecanism menit să echilibreze competiția dintre producătorii locali și importuri.
În concluzie, Alianța pentru Unirea Românilor propune stimularea producției naționale și a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în contrapondere la politicile fiscale restrictive ale actualului guvern, printr-un set de măsuri bazate pe relaxare fiscală, debirocratizare și facilități directe pentru angajați și antreprenori, opunându-se direct taxării restrictive”, a mai spus Victor Cațavei.
În orașul meu a început să apară senzația de pustietate, de deșert. Zilnic se mai adaugă câteva spații comerciale la suma celor disponibile pentru închiriat. Înainte mergeam prin localitate și aveam în fața ochilor un mozaic de culori, firme, activitate, oameni intrând și ieșind din acele spații, terase pline. Acum mergi zeci de metri, uneori peste o sută și vezi la parterul blocurilor aceelași anunț afișat repetat: „Spațiu de închiriat”, „Spațiu de închiriat”. În piața agroalimentară înainte de bolojan era aglomerație. Acum a scăzut numărul comercianților dar mai ales, numărul cumpărătorilor s-a prăbușit pur și simplu. Puținii cumpărători au o plăsuță mică și leșinată în mână, nu plăsoaiele explodând de pline ce erau în urmă cu un an. M-a impresionat într-un supermarket local un copil cu o înghețată Magnum în mână și mama lui care, când a aflat prețul la casa de marcat a smuls înghețata din mâna copilului și a pus-o înapoi în galantar. Astfel de scene nu erau înainte.