Cum încearcă Viktor Orbán să vampirizeze Transilvania

Transilvania a fascinat secole întregi imaginația lumii prin legendele sale, de la Dracula până la pădurile nesfârșite, dar această regiune a României este astăzi și un punct fierbinte al politicii regionale și al identităților complexe. Într-un reportaj realizat de France24, jurnaliștii au mers la Târgu Mureș, oraș bilingv și multicultural, pentru a înțelege cum se poziționează tinerii transilvăneni între naționalismul român și influența Ungariei, simbolizată de premierul Viktor Orbán.

O identitate transilvăneană în centrul atenției

Dalma are 25 de ani și se definește astfel: „Refuz să spun că vin din România sau din Ungaria. Când mă întreabă cineva, răspund întotdeauna: ‘Vin din Transilvania, virgula, în România’.” Ea provine dintr-o familie maghiară din Ținutul Secuiesc, regiunea care concentrează cea mai mare parte a minorității maghiare din România. În această zonă, maghiarii reprezintă majoritatea populației în trei județe, iar unele sate sunt exclusiv magyarofone.

Târgu Mureș, cunoscut în maghiară sub numele de Marosvásárhely, este un oraș bilingv, unde panourile stradale, inscripțiile publice și vitrinele magazinelor sunt scrise atât în română, cât și în maghiară. Această conviețuire se reflectă în viața de zi cu zi a tinerilor, care trebuie să navigheze între două identități culturale.

Radu, un student român de 24 de ani, a crescut în același oraș. „Prietenul meu din sudul României, când a venit aici să studieze, mi-a spus: ‘Dar aici e Ungaria!’” spune el zâmbind. Radu se consideră 100% român și nu vorbește aproape deloc maghiara, deși recunoaște că ar fi un avantaj să o cunoască, mai ales dacă va profesa în regiune.

Transilvania, o istorie de tensiuni și revendicări

Prezența maghiarilor în Transilvania nu este o noutate. Regiunea a făcut parte din Regatul Ungariei până în 1920, când tratatul de la Trianon a transferat Transilvania către România. De atunci, minoritatea maghiară a rămas semnificativă, iar problemele identitare au fost, de-a lungul decadelor, un subiect delicat. În 2018, mai multe partide maghiare din Transilvania au propus o autonomie cultural-teritorială inspirată de exemple precum Catalonia sau Tirolul de Sud. Inițiativa nu a fost aprobată, dar a ilustrat cât de sensibile sunt discuțiile legate de Transilvania în plan politic.

Viktor Orbán și politica de apropiere a maghiarilor din afara granițelor

Premierul ungar Viktor Orbán acordă o atenție constantă Transilvaniei. Aceasta se manifestă atât simbolic, cât și concret. Ungaria finanțează școli, creșe, biserici, stadioane și media în regiune, în paralel cu simplificarea obținerii cetățeniei ungare pentru maghiarii din afara granițelor. Dalma și-a obținut astfel pașaportul unguresc. Cu toate acestea, ea privește aceste măsuri cu scepticism: „Când, în același timp, ți se spune: ‘Amintește-ți că îți dau drept de vot…’, mesajul pare diferit.”

Aceste politici nu sunt doar gesturi simbolice. Ele servesc și la consolidarea influenței politice a lui Orbán în perspectiva alegerilor legislative din Ungaria, programate pentru aprilie 2026. Deși votul maghiarilor din Transilvania are un impact minor în parlamentul ungar, mobilizarea lor poate fi un element de imagine și strategie politică.

Tinerii și identitatea în fața presiunilor politice

În mijlocul acestor tensiuni istorice și politice, tinerii din Transilvania își caută propriul loc. Ei trebuie să îmbine apartenența etnică cu cetățenia română și să navigheze între presiunile interne — conviețuirea zilnică cu comunități diferite — și cele externe — politicile de apropiere și loializare promovate de Ungaria.

Un episod recent care arată complexitatea situației a fost implicarea lui Orbán în alegerile prezidențiale românești din 2025. Premierul ungar a susținut parțial un candidat de extremă dreaptă român, George Simion, care avea o istorie de poziționări anti-maghiare. Această mișcare a stârnit nemulțumirea unor maghiari din România și a evidențiat modul în care Transilvania poate fi folosită ca instrument de influență politică, chiar împotriva intereselor locale.

Transilvania rămâne o regiune marcată de istorie și de identități complexe. În timp ce legenda lui Dracula atrage turiști din întreaga lume, realitatea tinerilor din zonă este guvernată de echilibrul delicat între apartenența etnică și cetățenia română, între influențele interne și presiunile politice externe. Politica Ungariei, prin măsurile și simbolismul său, acționează ca o „vampirizare” subtilă, încercând să atragă loialitate și sprijin dincolo de granițe, iar generația actuală trebuie să găsească propria cale între aceste tensiuni.