Un articol din publicația maghiară Demokrata oferă o perspectivă critică asupra României, a politicii sale interne și a relațiilor cu minoritatea maghiară. Interviul cu Pászkán Zsolt, expert extern al Institutului Maghiar de Afaceri Externe, analizează atât politica de apărare, cât și tensiunile istorice dintre români și comunitatea maghiară din Transilvania.
Modernizarea armatei române: între realitate și percepție
Potrivit Demokrata, România a început o modernizare militară masivă: achiziționează avioane F–35, sisteme de apărare aeriană Spyder din Israel și vehicule blindate turcești, investiții evaluate la miliarde de euro. Oficial, aceste măsuri sunt prezentate ca pregătiri împotriva amenințărilor externe, în special a Rusiei, și pentru consolidarea poziției României în cadrul NATO.
Însă Pászkán Zsolt subliniază că, în realitate, România nu este pregătită pentru un conflict major. „Modernizarea armatei rămâne în mare parte un exercițiu simbolic. Costurile sunt uriașe, iar capacitatea reală de luptă este limitată. Problemele economice interne și bugetul restrâns fac dificilă întreținerea acestor achiziții,” notează expertul.
Demokrata punctează că percepția oficială privind „amenințarea rusă” nu reflectă neapărat realitatea strategică, iar „România nu poate susține un război real fără ajutor extern semnificativ.”
Ungurii văd România ca fiind ostilă minorității maghiare
Articolul evidențiază un aspect delicat: percepția comunității maghiare din România asupra statului român. „Primul dușman rămâne Ungaria – și mai ales comunitatea maghiară din România,” afirmă expertul, potrivit publicației Demokrata. Această viziune se reflectă, conform sursei ungare, în deciziile economice, politicile lingvistice și mediul public românesc.
Exemplele menționate includ:
-
Refuzul autorităților române de a permite companiei MVM să achiziționeze filiala românească a E.ON.
-
Cazuri precum Bonafarm–Napolact sau lobby-ul împotriva Rheinmetall.
-
Procese de retrocedare influențate prin metode administrative sau chiar servicii de informații.
Pászkán explică că aceste acțiuni reflectă reflexe istorice adânc înrădăcinate în societatea românească și o percepție exagerată a amenințelor venite din partea maghiarilor, chiar și atunci când acestea sunt gesturi economice sau culturale.
Ziua Națională și simbolismul identitar
Demokrata notează că alegerea zilei de 1 decembrie drept Zi Națională are conotații maghiarofobe. Pászkán afirmă că data nu are tradiție populară și a fost impusă politic după 1989 pentru a evita simbolurile asociate cu Revoluția din 1989 și cu regele Mihai. „Această zi a fost folosită pentru a construi un mesaj de unitate națională românească, ignorând existența a aproape două milioane de maghiari în Transilvania,” subliniază expertul.
În opinia sursei ungare, percepția românilor asupra Zilei Naționale ca moment de „voință populară” la Alba Iulia este mai degrabă un mit: deciziile reale privind statutul Transilvaniei au fost luate ulterior, la Tratatul de la Trianon.
Viața de zi cu zi și tensiunile lingvistice
Demokrata subliniază că relațiile cotidiene dintre români și maghiari sunt mai complexe decât sugerează stereotipurile: mulți maghiari se înțeleg bine cu românii dacă comunică în română, însă situația se schimbă dacă vorbesc maghiara în spații publice sau profesionale. „Limba devine un canal de asimilare. Comunicarea în română oferă protecție, în timp ce folosirea maghiarei poate fi percepută ca o provocare,” explică Pászkán.
În acest context, tinerii maghiari aleg adesea să comunice în engleză cu românii pentru a neutraliza tensiunile și a evita conflictele.
Perspective de reconciliere
Potrivit publicației ungare, reconcilierea reală între comunitatea maghiară și statul român depinde de o reevaluare profundă a identității naționale românești: „Numai dacă România recunoaște că existența sa este rezultatul unor conjuncturi istorice și nu doar al propriilor merite, gesturile culturale sau politice ale maghiarilor nu vor mai fi percepute ca amenințări.”
Demokrata concluzionează că tensiunile dintre statul român și minoritatea maghiară persistă, iar modernizarea armatei, oricât de spectaculoasă ar fi, nu poate ascunde complexitatea relațiilor istorice și sociale din România.
chiar sint irelevante perceptiile nascute din traumele pe care le traieste cel care face analiza. evolueaza fix intr-o structura de credinte care ii devine mormintul propiului sau destin. acolo isi ingroapa un potential viitor extraordinar.
cu cit te straduiesti sa te adaptazi mai mult acestor timpuri incerte, cu atit trauma pe care o traiesti este mai mare. ea este asemeni si in directa relatie de proportionalitate cu vremurile create de deciziile mintilor salbatice: dispret, minciuna, crima, agresivitate, hotie, dubla morala etc. chiar vrem sa slujim toate acestea???
nu vi se pare ciudat ca unguri scriu mereu despre noi, dar noi despre ei nu????
muhahahahahahaha
simpatici…
Te-n….măăăă
Daca nici noi nu le-am retrocedat ce au vrut si daca nici acum nu recunosc ca fac ce vor la noi in tara atunci sunt nesimtiti. Ce alta tara UE are partide etnice la guvernare ? Sa traiasca Trianonul si ungaria mica !
Are dreptate : ungurii sunt dusmanii nostrii ! Este clar, evident si la mintea cocosului. Modul in care gandesc despre noi este si la ei dusmanos, ostil, revansard, dispretuitor. DECI va conta un singur lucru : natalitatea ! Daca vom avea in Transilvania o natalitate superioara vor ceda !