Modele de urmat din Germania și Elveția, ce abordează risipa alimentară și încurajează încrederea comunitară. În Germania, frigiderele publice servesc ca puncte de distribuire a alimentelor pentru cei care au nevoie, reducând risipa alimentară. În Elveția, standurile de produse locale funcționează pe baza încrederii, permițând oamenilor să ia produse și să lase bani fără supraveghere.
Încrederea comunitară sau încrederea reciprocă dintre membri unei comunități și între comunitate și instituțiile acesteia, se construiește prin colaborare, comunicare deschisă și implicare comună. Fiind un element esențial pentru ca o comunitate să funcționeze bine, bazat pe ideea că membrii au încredere în intențiile și capacitatea celuilalt de a acționa în beneficiul comun. Manifestându-se prin dorința membrilor de a colabora, de a se ajuta reciproc și de a participa la inițiative comune, crezând în succesul acestora. O comunitate cu un nivel ridicat de încredere comunitară estemai capabilă să depășească crize și să își atingă obiectivele comune.
În Elveția, în multe localități mici, de-a lungul drumurilor, se găsesc standuri din lemn cu produse locale precum fructe, brânzeturi, ouă sau legume. Nu există camere vânzători și nici de supraveghere. Doar un bilet scris de mână: „Luați cât nevoie și lăsați cât considerați că merită.”
Alături, o cutie metalică, adesea ruginită, unde oamenii lasă banii. Acest sistem se bazează pe un lucru tot mai rar: încrederea. Și funcționează. Oamenii plătesc, uneori mai mult decât ar fi necesar. Copiii învață de mici să lase banii corect, să nu fure, să nu trișeze. În cultura elvețiană, înșelarea unui astfel de gest este sau rușine publică, nu doar o încălcare morală. Pentru că, în Elveția, încrederea este o parte esențială a educației, transmisă din generație în generație. Poate din acest motiv, Elveția are una dintre cele mai scăzute rate de infracțiune din lume. Nu oferă supravegheri, ci responsabilități cultivate. Un fermier din Appenzell, întrebat de ce nu angajează pe cineva la stand, a spus: „Dacă nu pot avea încredere în oameni, atunci ce rost are să vând?” Adevărata civilizație nu se reflectă în legi, ci în micile gesturi care nu cer dovezi. Elveția a transformat această încredere într-un stil de viață.
Statisticile recente indică faptul că, în România, se aruncă zilnic 6.000 de tone de alimente. Astfel, un simplu calcul arată că românii risipesc anual peste 2,5 milioane de tone de alimente. Aceasta înseamnă că fiecare român aruncă, în medie, aproximativ 129 de kilograme de mâncare pe an, echivalentul unei mese pe zi. Conform acelorași statistici, șase din zece alimente ajung la gunoi din gospodării, trei din zece din industria HORECA, iar unul din zece din sectorul de retail. Potrivit datelor colectate de Uniunea Europeană și Națiunile Unite, frigiderul din locuințe reprezintă una dintre sursele principale ale risipei alimentare.
„Toți contribuie, toți primesc, toți contează.”
În orașele Berlin și Hamburg, există un număr mare de frigidere amplasate în spații publice, unde oamenii pot să alimenteze în plus, disponibile apoi pentru oricine are nevoie. Fără ca nimeni să nu întrebe nimic, fără priviri câșe sau bârfe „Io și la acesta!”.
Inițiativa a început dintr-o necesitate profund umană: reducerea risipei alimentare. În Germania, unde eficiența este extrem de importantă, un grup de tineri voluntari din Berlin a observat că restaurantele, supermarketurile și indivizii aruncau zilnic cantități mari de produse încă bune de consum.
Astfel s-a lansat conceptul „Fair-Teiler” – care înseamnă „a împărți echitabil”. Primul frigider public a fost instalat într-o curte din Berlin, sub un acoperiș protector. La început, oamenii erau reticenți: lăsau un iaurt, o pâine, o ciorbă făcută acasă. În scurt timp, frigiderul era umplut și golit de mai multe ori pe zi.
Idea sa răspândit rapid. În prezent, în orașele Berlin, Hamburg, Köln și München, există sute de astfel de frigidere publice, amplasate în locuri precum intrările în blocuri, lângă centre comunitare sau chiar pe trotuar, la vedere. Voluntarii le curăță și le verifică zilnic, asigurându-se că alimentele sunt proaspete și sigure. Nu există formulare, întrebări sau motive de rușine. Oricine poate aduce ceva. Oricine poate lua ceva. O pâine în plus, o ciorbă gătită, fructe ce nu mai pot fi vândute – toate acestea pot fi valoroase pentru cineva. Proiectul a devenit o rețea de sprijin, salvând lunar peste 100 de tone de alimente de la risipă, cu ajutorul unui mii de voluntari. Pentru bătrâni, studenți, familii cu venituri reduse sau pentru cei care doresc să combată risipa, aceste frigidere sunt mai mult decât un ajutor: sunt un simbol al comunității.
Pe multe dintre ele se află un mesaj simplu, scris cu markerul pe ușa albă: „Toți contribuie, toți primesc, toți contează.”
Aceste inițiative demonstrează cum comunități pot aborda probleme sociale complexe, cum ar fi risipa alimentară și nevoia de încredere, prin soluții simple și eficiente. Exemplele din Germania și Elveția subliniază importanța colaborării comunitare și a responsabilităților individuale în construirea unei societăți mai echitabile și sustenabile.
În primul rând, sondajul nu îi exclude pe cei care nu fac risipă, cum sunt eu. Prin urmare, rezultatele nu sunt corecte, este evident. Nu ne putem baza pe el. Apoi, încrederea, la noi, este greu de obținut, foarte greu, poate chiar imposibil. Să spunem că este dificil. Așadar, întâi ofer soluția, apoi detaliile. Cel mai bine ar fi ca magazinele să facă oferte cu reduceri la produsele pe care nu cred că le vor vinde în timp util, adică până la data de expirare, cu câteva zile înainte de termen, astfel încât oamenii să aibă timp să le consume. Altfel, cu soluția din articol, reducerea risipei va sfârși astfel: frigiderul va fi dus la târg și vândut, iar mâncarea va fi expusă pe tarabă și vândută și ea. Până aici am oferit o soluție pentru magazine. Soluțiile pentru consumatori sunt mai multe, cum ar fi să nu mai cumpere atât de mult sau să împartă cu semenii. Pe semenii îi pot găsi la biserică, pe stradă în centru sau în zonele aglomerate.
Pilda prezentată în articol nu cred că va fi urmată și la noi,de ce ?Pentru că frigiderul va dispărea cu totul iar marfa elvețiană asemenea și coșul cu bani gol…De ce asta ? Pentru că lupul își schimbă blana dar năravul ba …