România se află într-un punct critic al gestionării finanțelor publice, avertizează analiștii grupului financiar austriac Erste, care deține pe piața locală BCR. Pentru a stabiliza situația bugetară, țara trebuie să treacă pe surplus bugetar primar, adică să genereze excedent înainte de plata dobânzilor. În prezent, costul datoriei publice este considerat nesustenabil, în condițiile în care rata dobânzii nominale depășește creșterea nominală a economiei.
Potrivit Profit.ro, datoria publică a României va atinge în 2025 nivelul de 1.130 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 59% din PIB. În premieră, cheltuielile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB, iar în 2026 statul român ar putea depăși Grecia în ceea ce privește ponderea dobânzilor în economie.
„Trecerea la surplus bugetar primar este singura cale de a ieși din spirala datoriei”, arată specialiștii Erste. Consolidarea bugetului depinde însă în principal de creșterea veniturilor, cheltuielile publice fiind relativ rigide. Raportul datorie-PIB se află deja la un nivel care pune presiune asupra ratingului de credit, estimându-se că va ajunge la 67-68%, cu peste 10 puncte procentuale peste mediana pentru nivelul BBB.
Emisiunile de obligațiuni externe mențin costurile de împrumut peste nivelurile sugerate de CDS (Credit Default Swap), iar jumătate din datoria publică este denominată în valută, expunând statul la riscuri ale pieței globale. Rata ridicată fără risc afectează atât costul finanțării interne, cât și investițiile viitoare, limitând potențialul de creștere economică.
Economiștii Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, într-un raport pentru BCR, subliniază că rezolvarea deficitului bugetar necesită creșterea veniturilor statului. Slaba colectare fiscală, mai ales la TVA, explică parțial veniturile scăzute ale României comparativ cu alte state membre UE. De la începutul pandemiei, guvernele au ratat în mod repetat țintele de deficit asumate la începutul anului. Astfel, deficitul bugetar în 2024 a fost de 8,6% din PIB în termeni cash și de 9,3% în termeni ESA, cel mai ridicat nivel din UE. Pentru 2025, deficitul este așteptat să scadă la 8,4% din PIB, pe fondul măsurilor fiscale adoptate în vară, menite să mențină traiectoria de ajustare aprobată de Comisia Europeană.
Analiza Erste atrage atenția că o eventuală deviere semnificativă de la planul de consolidare fiscală, cauzată de instabilitatea politică sau de creșterea economică slabă, ar putea declanșa o retrogradare a ratingului României. Totuși, specialiștii estimează că acest scenariu este puțin probabil atâta timp cât măsurile fiscale beneficiază de susținerea Comisiei Europene.
Pe termen mediu și lung, România se confruntă cu provocarea de a menține echilibrul între cheltuielile publice, datoria externă și investițiile necesare pentru creșterea economică. Surplusul bugetar primar rămâne singura ancoră de stabilitate, iar eficiența colectării fiscale și disciplina politică vor fi esențiale pentru evitarea unei crize financiare majore.
