Anul 2025 a adus o creștere nominală a salariului mediu net în România, estimată la aproximativ 4–5% în lei. În același interval, rata anuală a inflației s-a situat în jurul nivelului de 10%. Diferența dintre dinamica veniturilor și evoluția prețurilor indică o scădere a puterii de cumpărare cu aproximativ 5–6% la nivel agregat.
Această evoluție explică de ce, în pofida majorărilor salariale, percepția generală a populației a fost una de deteriorare a nivelului de trai. Creșterea nominală a veniturilor nu a compensat scumpirea bunurilor și serviciilor de consum curent, a utilităților și a costurilor asociate locuirii.
Pe parcursul anului 2025, cadrul fiscal a fost marcat de o succesiune de modificări, culminând cu majorarea impozitelor locale. Din perspectiva politicilor publice, acest episod pare să fi închis ciclul principalelor ajustări fiscale pentru anul în curs. Nu există, în prezent, indicii privind introducerea unor noi majorări semnificative de taxe în perioada imediat următoare.
În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, nivelul standard a rămas la 21%. Menținerea cotei reduse pentru anumite bunuri și servicii la 11%, fără ajustări în a doua parte a anului, sugerează că presiunile bugetare nu au mai impus recurgerea la o creștere generalizată a TVA. În același timp, execuția bugetară aferentă lunii noiembrie 2025 a indicat o reducere a deficitului față de perioadele anterioare, ceea ce permite, în proiecțiile pentru 2026, o ajustare a acestuia către un interval estimat de 6–6,5% din PIB.
Un element distinct al anului 2025 l-a reprezentat evoluția impozitelor locale. Aplicarea noilor formule de calcul a generat creșteri semnificative pentru anumite categorii de contribuabili, cu variații mari între proprietăți similare. În lipsa unor explicații publice detaliate din partea administrațiilor locale, aceste diferențe au fost percepute neuniform. Au existat situații în care impozitul pentru autovehicule mai noi sau cu tehnologii hibride a depășit nivelul aferent unor vehicule mai vechi, precum și cazuri în care impozitele pentru clădiri vechi s-au majorat substanțial, ca urmare a eliminării unor excepții anterioare.
După acest episod, spațiul de manevră fiscală pentru anii 2026–2027 pare limitat. Impozitarea muncii se situează deja la un nivel ridicat în comparație cu media europeană. Impozitarea capitalului, incluzând profitul, dividendele și contribuțiile asociate, se află într-un interval mediu, peste nivelul unor state din regiune și sub cel al altora. În paralel, impozitele pe proprietate au început să aibă un impact vizibil asupra bugetelor gospodăriilor, pierzând caracterul marginal pe care l-au avut în trecut.
În acest context, ajustarea finanțelor publice în 2026 este așteptată să se concentreze pe controlul cheltuielilor bugetare. Scenariile avansate indică reduceri moderate, de ordinul a 3–4%, fără măsuri de comprimare amplă a cheltuielilor. Continuitatea acestei abordări va depinde însă de stabilitatea guvernamentală și de orientarea executivului care va prelua conducerea în 2027.
Pentru anul 2026, estimările macroeconomice indică o creștere economică de aproximativ 1%. Inflația este anticipată să rămână la un nivel ridicat în prima jumătate a anului, în jurul valorilor de 9–10%, urmând să scadă spre finalul anului către un interval de 5–6%. Deficitul bugetar ar urma să se mențină în jurul a 6,5% din PIB.
Nu este așteptată lansarea unui document de tip „plan de redresare” sau a unui pachet economic de amploare. Evoluția economică va fi influențată de un set de măsuri punctuale, ale căror efecte cumulate pot avea un impact pozitiv. Printre acestea se numără creșterea absorbției fondurilor europene în perioada iulie 2025 – decembrie 2026, deschiderea unui număr semnificativ de tronsoane de autostradă, eliminarea unor taxe aplicate investițiilor și facilitarea accesului la credite pentru dezvoltare prin intermediul Băncii de Dezvoltare.
La finalul anului 2026, indicatorii macroeconomici ar putea arăta o îmbunătățire față de perioada anterioară. În același timp, efectele cumulate ale inflației, ajustărilor fiscale și modificărilor de impozitare din anii precedenți vor continua să se reflecte în percepția populației asupra nivelului de trai. Astfel, evoluțiile economice pozitive pot coexista cu un grad ridicat de nemulțumire socială, determinat de decalajul dintre datele agregate și experiența cotidiană a gospodăriilor.
Precizare:
Ziarul CotidianulHD.ro își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.