De ce?

Ne-au năpădit întrebările, dar oamenii, din ce în ce mai cocoșați de nevoi și griji, le dau deoparte cu seninătatea ciobanului mioritic. Cei foarte credincioși se supun „voii lui Dumnezeu”, fataliștii pun totul pe seama absenței norocului. Cei vocali și impetuoși sunt îndemnați de „prieteni”, dar și de familiile temătoare, în față semnalelor evidente, să tacă, cei tăcuți creionează scenarii în mintea lor din ce în ce mai încețoșată. De ce? De ce?

Un „salvator” este readus din „exilul” orădean în „politica mare”. Ca un fioros si neînduplecat rege al junglei, care prigonește iepurașii bănuiți ca ar avea trei testicule si, mai întâi taie și apoi numără, chinuie o țară întreagă pentru a acoperi o groapă cu nimic. Bolojan face reforme, dar rezultatele sunt ridicole, deși prețul plătit de populație este mare. A reușit să încetinească prăbușirea trăgând de frână împreună cu o gașcă transpartinică de incompetenți și impostori. Întrebarea, pusă cu dinții scrâșnind, este ca un manifest. De ce Ilie Frânaru nu a început „reforma” cu identificarea celor care au făcut posibil dezastrul? De ce corupția și incompetența din ANAF, legată de colectarea TVA, de „optimizarea fiscală” fără obraz a multinaționalelor, de ajutoarele de stat de milioane pentru firmele de casă, nu este identificată ca o cauza principală a dezastrului și chiuretată ? Nu colectăm TVA de la cei care fac „deconturi” inspirate și care uită la sfârșit de lună că „au de plată”, dar mărim TVA-ul pentru proștii care nu au încotro și trebuie să plătească mai scump pâinea, curentul, medicamentele. De ce sunt importatorii protejați cu un curs care îi favorizează ?

Importăm tot, de la 70% din mâncare, până la „ace, brice și …”. La fiecare pachet de gumă de mestecat de câțiva cenți, 10% este diferența de curs care părăsește țara fără nici o remușcare din partea guvernatorului Isărescu. Ca un scuipat cu guma mestecată, flegmat cu dispreț în obrazul producătorilor locali de cei care fac banul repede cu importuri pentru orice. De ce nu ni se spune cu cât ajutăm Ucraina, așa săraci cum suntem ? De ce serviciile de informații, în special SRI, nu își fac treaba și îl lasă pe cel mai mediatizat actor de stand up, președintele Nicușor Dan, să se facă de râs ? Avem informații, dar nu avem dovezi, spune candidul președinte despre anularea alegerilor al căror principal beneficiar este. Promite și tot promite. Peste o luna, peste trei, poate peste 3-5 ani, vom afla adevărul. Și dacă nu avem dovezi, că nu le știe nici el, președintele țării, pe ce bază juridică au fost anulate alegerile ?

Am admirat întotdeauna pe soldatul nevăzut care apără țara. În filme, în cărțile de istorie, în povești, oamenii aceștia luptau până la sacrificiu, în umbră, neștiuți, pentru informații care salvau vieți, opreau războaie. De ce azi nu ieșiți, cu demnitate și respect pentru jurământul depus, să faceți lumină ? Oamenii se întreabă de un an de zile de ce lăsați impostorii să ingenuncheze poporul și să-i pună, iată, călușul în gură ? Nu mai avem voie să cunoaștem istoria țării, să vorbim despre ea. De ce tolerați acest lucru ? De ce suntem împinși în război? De ce trebuie să luăm bani pentru înarmare de la sănătate și educație?

Aflat deja în închisoare în timpul Procesului de la Nürnberg, Hermann Göring a acordat un interviu psihologului Gustav Gilbert. Göring a spus următoarele: „Desigur, oamenii nu doresc războiul. De ce ar pofti un biet țăran neînsemnat să-și riște viața, când cel mai bun lucru pe care-l poate obține dintr-un război este să se întoarcă teafăr la ogorul său? Fără îndoială, poporul nu vrea război. E limpede că nimeni nu dorește război nici în Rusia, nici în Anglia, nici în America, ba nici măcar în Germania. Este evident. Însă, în cele din urmă, politică este hotărâtă de conducătorii țării. Iar a face poporul să sprijine această politică este un lucru de nimic. Și nu contează deloc dacă este vorba despre o democrație, un regim comunist, un parlament sau o dictatură fascistă”. La acestea Gilbert i-a replicat: „Totuși, într-o democrație există o diferență, poporul are posibilitatea de a se exprimă prin reprezentanții săi aleși”. La care Göring a răspuns: „Desigur, sună foarte frumos, dar fie că poporul are un glas sau nu, el poate fi oricând constrâns la supunere. Este foarte simplu: trebuie doar să i se spună că este atacat. Iar apoi să fie acuzați pacifiștii de lipsă de patriotism și de faptul că pun țara în primejdie. Acest lucru funcționează în orice țară”. (18 aprilie 1946, citat din jurnalul lui Gilbert, „Nürnberger Tagebuch” – „Jurnalul de la Nürnberg”). De ce nu învățăm din istorie ?