Deficitul bugetar a scăzut cu 28,36 miliarde de lei în primele șapte luni

Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei după primele șapte luni din 2026, cu 28,36 miliarde de lei sub nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.

În termeni procentuali, deficitul a coborât de la 3,99% din PIB la 2,34% din PIB. Reducerea este de 1,65 puncte procentuale, în condițiile în care veniturile statului au avut un ritm de creștere mult mai rapid decât cheltuielile.

Încasările bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%. Ministerul Finanțelor susține că ajustarea deficitului nu a fost realizată prin diminuarea investițiilor, care au continuat să crească.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, statul a continuat rambursările de TVA, în valoare de peste 20,4 miliarde de lei, pentru susținerea lichidității companiilor. În același timp, investițiile realizate prin fonduri europene și PNRR au înregistrat o creștere de peste 60%.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2026, cu 11,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Cea mai importantă contribuție a venit din veniturile fiscale, care au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. În același timp, statul a restituit firmelor 20,48 miliarde de lei din TVA, față de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Veniturile din accize au crescut cu 6,4%, până la 28,37 miliarde de lei, avansul fiind susținut în principal de încasările din produsele energetice.

Fondurile primite de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au însumat 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.

La impozitul pe salarii și venit, statul a încasat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Încasările din impozitul pe dividende au crescut cu 19,5%, iar cele aferente Declarației unice cu 19,7%.

Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%, în timp ce impozitul pe profit a generat venituri de 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul din 2025.

Statul a cheltuit în primele șapte luni 460,39 miliarde de lei, cu 2,9% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 23,3% la 22,4%.

Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât anul trecut. Ministerul Finanțelor atribuie reducerea măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale și diminuării unor sporuri.

O presiune importantă asupra bugetului continuă să fie reprezentată de costul datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, după o creștere de 26,5% față de primele șapte luni din 2025.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, în principal ca urmare a plăților efectuate în sistemul sanitar.

Pentru asistență socială au fost alocate 146,59 miliarde de lei, cu 0,6% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

Unul dintre principalele argumente invocate de Ministerul Finanțelor este evoluția investițiilor. Acestea au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 24%.

Peste 71% din volumul investițiilor a fost direcționat către proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, prin granturi și împrumuturi.

Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,4 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

În total, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au generat cheltuieli de 45,88 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor arată că plățile pentru astfel de proiecte au crescut cu 39,1%, în timp ce cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în primele șapte luni din 2025.

Ministrul Alexandru Nazare avertizează însă că evoluția deficitului trebuie analizată și în contextul modificării bazei de comparație.

„Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul pentru perioada următoare este menținerea cheltuielilor în limitele prevăzute în buget, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea investițiilor ca prioritate, astfel încât România să își atingă ținta de deficit stabilită pentru întregul an.