Diana Buzoianu, fața politică a unei catastrofe anunțate la Paltinu

Criza de la Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, transformând o intervenție previzibilă într-un colaps regional alimentării cu apă și într-o vulnerabilitate energetică majoră. 

Alimentarea cu apă a localităților Câmpina, Breaza și chiar Ploiești se află în pericol încă din 7 noiembrie 2025 pe fondul nivelului scăzut al acumulării Paltinu și al unor lucrări hidrotehnice. În documentele Administrației Naționale Apele Române a anunțat că barajul nu mai dispunea de nicio golire de fund funcțională, iar alimentarea cu apă depindea în totalitate de centrala hidroelectrică Paltinu – care, la cote atât de joase, operează fără producție de energie electrică.

Specialiștii Apelor Române au avertizat explicit, încă din august 2025, că există „riscul de întrerupere a alimentării cu apă a populației și a industriilor”, în contextul secetei prelungite și al imposibilității ridicării rapide a nivelului în acumulare. În ciuda acestor semnale, ministrul Mediului, domnișoara Diana Buzoianu, a susținut că nu ar fi fost informată corespunzător nici de Apele Române, nici de Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova – operatorul principal de apă potabilă din județ.

Conducerea ESZ Prahova, între numiri politice și acuzații de incompetență

În spațiul public au apărut însă informații privind influența USR și PNL asupra conducerii ESZ Prahova. Directorul general, Ștefan-Bogdan Chițescu, apropiat al liberalului Gheorghe Falcă, este remunerat cu aproximativ 6.000 de euro lunar, cumulând mai multe funcții la stat. Președintele Consiliului de Administrație, Ionuț Sorin Banciu, este un fost secretar de stat propus de PNL, iar în CA figurează și Ervin Molnar, cunoscut pentru scandalul angajărilor ilegale în perioada guvernului Orban.

De cealaltă parte, pozițiile tehnice-cheie ar fi fost ocupate de reprezentanți USR: directorul tehnic Răzvan Radu, fost consilier la Apele Române, și șeful Stației de Tratare Voila, Marius-Cristinel Cheșca, președintele USR Băicoi.

Monica Hunyadi, prezentă în trecut în mai multe zboruri private plătite de dezvoltatorul imobiliar Nordis alături de lideri PSD, ocupă în prezent o funcție de conducere în cadrul societății de stat Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova, companie pe care ministra Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat-o că a contribuit la declanșarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița prin neinformarea autorităților locale și centrale asupra riscurilor existente.

ESZ Prahova și Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa sunt instituțiile pe care ministrul le consideră responsabile pentru lipsa avertizărilor legate de operațiunile de curățare a barajului Paltinu, operațiuni care au lăsat peste 100.000 de oameni, precum și spitale și școli, fără apă potabilă. Criza a dus, de asemenea, la oprirea centralei OMV Petrom de la Brazi, care asigura aproape 10% din consumul zilnic de energie electrică.

Monica Hunyadi a fost anterior administrator la CFR Electrificare, numită în 2022, deși experiența ei managerială anterioară se limita la conducerea unui salon de înfrumusețare. În același an, ea a însoțit mai mulți lideri PSD – inclusiv Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu – în zboruri cu avioane private închiriate de Nordis, deși politicienii au negat inițial participarea.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, depusă în 2025, Hunyadi deține un Porsche din 2018, un teren și un apartament în Voluntari, iar în 2024 a obținut venituri de la trei companii de stat: ESZ Prahova, CFR Electrificare și Autoritatea de Siguranță Feroviară Română.

În aceste condiții, gestionarea defectuoasă a crizei nu poate fi atribuită exclusiv unei lipse de informare a ministrului, ci unui cumul de decizii și numiri politice în structurile responsabile cu producerea și distribuția apei potabile.

Cauzele care au impus golirea acumulării Paltinu și efectele în lanț asupra alimentării cu apă și energie

Verificările efectuate în vara anului 2025 la instalațiile Barajului Paltinu au identificat defecțiuni la vanele sistemului de golire de fund. Pentru a permite intervenția în siguranță, nivelul lacului de acumulare a trebuit redus semnificativ. În timpul acestor lucrări, o galerie de acces s-a blocat, ceea ce a necesitat operațiuni suplimentare în regim de urgență, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Scăderea controlată a nivelului apei, combinată cu episoade de precipitații abundente, a generat dezechilibre hidraulice. Deși reducerea cotei lacului era necesară pentru reparații, aceasta a expus captarea de apă potabilă la un strat inferior, încărcat cu nămol și aluviuni. Ploile torențiale din finalul lunii noiembrie au adus depozite masive în acumulare, crescând turbiditatea la valori care au depășit limitele de tratare. Stația Voila, care deservește 12 localități din Prahova, nu a mai putut procesa apa brută devenită improprie pentru consum.

Cronologia intervențiilor la Barajul Paltinu și impactul asupra populației

• Iunie 2025 – Apele Române constată obturarea golirii de fund GF2 și declanșează expertizări și investigații subacvatice. Nu apar efecte imediate asupra consumatorilor, însă se confirmă necesitatea unor lucrări majore.
• August 2025 – Apele Române demarează coborârea controlată a nivelului lacului de la cota 640 m. Operațiunea, programată pe aproximativ patru luni, nu are impact imediat asupra alimentării cu apă.
• 6 noiembrie 2025 – Prefectura Prahova / CJSU confirmă oficial obturarea galeriei GF2 și adoptă o hotărâre pentru intervenție în regim de urgență. Zona intră în stare de alertă hidrotehnică.
• 9–15 noiembrie 2025 – ESZ Prahova reduce debitul stației Voila la maximum 400 l/s pentru lucrări de curățare și dezinfecție. Încep primele reduceri de presiune în rețea.
• 27 noiembrie 2025 – ESZ Prahova finalizează lucrări de igienizare și pregătește stația pentru funcționare, cu condiția ca apa brută să fie în parametri.
• 28 noiembrie 2025 nivelul scăzut al lacului și turbiditatea ridicată determină suspendarea alimentării cu apă potabilă. 12 localități rămân total fără apă.
• 29–30 noiembrie 2025 – Apele Române / ESZ Prahova anunță o situație critică: apa brută este netratabilă. Chiar dacă nivelul începe să crească din cauza ploilor, turbiditatea rămâne la valori extreme.
• 1–2 decembrie 2025 – ESZ estimează că, după stabilizarea nivelului, sunt necesare 48–72 de ore pentru tratarea apei înainte de reluarea furnizării.

Pe durata întreruperii, populația a fost aprovizionată prin cisterne mobile, iar operatorii industriali au fost obligați să reducă sau să suspende consumul de apă.

Erori administrative și lipsa de coordonare

Instituțiile responsabile – Administrația Națională Apele Române, Hidro Prahova și structurile de intervenție – au admis existența unor deficiențe de coordonare. Printre vulnerabilitățile identificate:

• lipsa unor surse alternative de apă și a unor rezerve tampon pentru consumatori;
• continuarea golirii lacului în perioade cu atenționări hidrologice;
• captarea apei din zonele inferioare ale lacului, unde concentrația de aluviuni este ridicată;
• comunicarea tardivă către populație;
• absența unei strategii integrate între instituțiile implicate;
• lipsa unui plan complet de intervenție înainte de demararea lucrărilor la golirea de fund GF2.

Potrivit estimărilor tehnice, o parte semnificativă a crizei ar fi putut fi evitată dacă existau stocuri de apă pregătite, dacă golirea era corelată cu prognoza meteo și dacă turbiditatea era monitorizată pe straturi în timp real.

Perspectiva tehnică privind reluarea alimentării cu apă

Apa din lacuri de acumulare revine la parametri normali numai după decantarea naturală a aluviunilor aduse de viituri. Acest proces depinde de stabilizarea debitelor de intrare și poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de evoluția precipitațiilor.

Pentru Barajul Paltinu, reluarea alimentării depinde simultan de:

• creșterea nivelului lacului peste cota de captare;
• reducerea turbidității sub limitele tratabile de Stația Voila;
• finalizarea operațiunilor de curățare și dezinfectare.

Efectul în lanț: oprirea parțială a Centralei OMV Petrom de la Brazi

Criza de apă din Prahova a generat și consecințe energetice. Centrala OMV Petrom de la Brazi, care acoperă aproximativ 10% din producția națională de energie electrică, a oprit una dintre turbinele pe gaz în 2 decembrie 2025, invocând „debitul redus de apă tehnologică”. A doua turbină urma să fie oprită în aceeași zi, la miezul nopții.

Centrala are nevoie de apă pentru răcirea instalațiilor, pentru producerea de abur în ciclul combinat gaze–abur și pentru procese auxiliare. Fără un debit adecvat, instalațiile nu pot funcționa în condiții de siguranță, ceea ce impune opriri controlate.

Datele Transelectrica arată că, în 2 decembrie, producția din hidrocarburi a scăzut cu 26%, iar importurile de energie au crescut cu 73%. Prețurile pe piața spot (PZU) au crescut cu 14% într-o singură zi.

Întrebările fără răspuns din comunicarea Ministerului Mediului

Ministerul Mediului, condus de Diana Buzoianu, a publicat un comunicat prin care a explicat motivele care au dus la scăderea accentuată a nivelului acumulării Paltinu și la întreruperea alimentării cu apă a mai multor localități din Prahova. Documentul oficial oferă o succesiune a etapelor tehnice, dar lasă deschise numeroase întrebări privind modul în care instituțiile din subordinea ministerului au gestionat riscurile și comunicarea publică.

Avaria de la golirea de fund GF2 – problemă „descoperită” sau cunoscută anterior?

Ministerul afirmă că situația de la Paltinu a fost generată de „manevre de verificare” efectuate în iunie 2025, când ar fi fost identificată o avarie gravă la golirea de fund GF2. Potrivit specialiștilor din domeniu, însă, acest sistem figura în documentațiile tehnice ca problematic de mai mulți ani, iar procesele de colmatare erau consemnate în rapoarte interne neincluse în comunicarea oficială.

Rămâne neclar de ce nu au existat lucrări preventive dedicate acestor deficiențe, în afara inspecțiilor anuale obligatorii.

Reducerea nivelului lacului – o măsură necesară, dar luată în plin sezon de consum

Ministerul indică faptul că, pe 2 iulie, comisia de urmărire comportare în exploatare (UCC) a decis coborârea controlată a nivelului lacului. Totuși, în comunicat nu sunt menționate concluziile rapoartelor UCC din anii anteriori, deși evaluările sunt obligatorii cel puțin anual pentru toate barajele.

De asemenea, documentul nu explică de ce o măsură atât de drastică a fost implementată în timpul verii, o perioadă în care cererea de apă este ridicată, și nici dacă în cadrul comisiei au existat opinii divergente, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri similare.

Monitorizare „permanentă”, dar fără avertizări publice

Ministerul susține că, între iulie și octombrie, reducerea nivelului s-a desfășurat conform procedurilor și cu monitorizare permanentă. Faptele ridică însă semne de întrebare: colmatarea GF2 s-a agravat progresiv fără ajustări ale manevrelor, iar instituțiile nu au transmis în septembrie sau octombrie avertizări către populație sau autoritățile locale privind riscurile de diminuare a rezervelor de apă.

Coborârea nivelului într-un lac care reprezintă principala sursă de apă potabilă a unei zone dens populate implica un risc major, care nu a fost comunicat în timp util.

Cine a fost informat și când?

Ministerul afirmă că în octombrie operatorul regional ESZ Prahova a fost informat cu privire la riscul întreruperii alimentării. Totuși, nu sunt prezentate documente oficiale de notificare, care în mod normal au traseu clar între instituții. Nici autoritățile locale și Consiliul Județean Prahova nu par să fi fost puse în gardă, deși riscul era „explicit”, potrivit comunicatului.

Mai mult, ministerul nu explică de ce, dacă operatorul nu a luat măsuri, instituția nu a activat mecanismele de control sau inspecție începând din luna octombrie.

Asigurări tehnice fără dovezi publice

Documentul oficial arată că ESZ Prahova, Hidroelectrica și Administrația Bazinală au transmis asigurări că reducerea nivelului nu va afecta consumatorii. Lipsesc însă informații fundamentale: nu sunt prezentate simulări, modele sau predicții care să arate că turbiditatea nu va crește odată cu scăderea nivelului sub cotele de siguranță.

Ministerul nu menționează dacă a solicitat o contraexpertiză independentă înainte de acceptarea acestor asigurări.

Turbiditatea – efect colateral sau rezultat previzibil?

Ministerul afirmă că oprirea apei nu a fost o decizie administrativă, ci consecința turbidității extreme apărute în urma ploilor. Totuși, creșterea turbidității este un fenomen documentat atunci când nivelul apei dintr-un lac colmatat este coborât la cote joase. Lipsa unui studiu de impact înainte de începerea lucrărilor ridică întrebări privind anticiparea corectă a riscurilor.

Comunicarea internă – un mecanism care pare să fi cedat

Ministerul declară că a fost informat cu întârziere despre gravitatea situației și că primarii au aflat aproape simultan. Această afirmație contrazice secțiunile anterioare, în care instituția susține că exista monitorizare continuă și informări regulate. De asemenea, nu sunt oferite explicații privind funcționarea sistemului de raportare internă între ANAR, ABA și Minister.

Un mesaj politic într-o criză tehnică

În finalul comunicatului, Ministerul respinge criticile politice, catalogându-le drept „false și manipulatorii”. Acest răspuns introduce un ton politic într-o criză care ar trebui explicată exclusiv tehnic, în condițiile în care tocmai lipsa clarității favorizează speculațiile.

Responsabilități partajate, dar neclarificate

Ministerul subliniază că nu administrează direct barajul sau stațiile de tratare. Totuși, instituția coordonează și controlează Apele Române, Administrațiile Bazinale și comisiile tehnice, validează rapoartele UCC și aprobă regulamentele de exploatare. În absența acestor clarificări, responsabilitatea rămâne difuză.

Investiții cunoscute, dar fără măsuri înainte de criză

Deși ministerul afirmă că problemele infrastructurale ale ESZ Prahova sunt documentate, comunicatul nu explică de ce nu au fost impuse condiții suplimentare la autorizările de gospodărire a apelor sau de ce nu s-au cerut măsuri compensatorii înainte de declanșarea crizei.

Controlul – o reacție tardivă

Trimiterea Corpului de Control are loc abia după apariția crizei, deși deficiențele tehnice ale barajului și ale operatorului erau cunoscute de mult timp. Această intervenție tardivă sugerează că mecanismele preventive nu au funcționat.

Comunciatul Ministerului Mediului oferă o cronologie tehnică, dar nu răspunde la întrebările esențiale privind modul în care riscurile au fost evaluate, gestionate și comunicate. Criza de la Paltinu scoate la iveală probleme sistemice în administrarea infrastructurii hidrotehnice, lipsa unor măsuri preventive și o comunicare instituțională fragmentată, care a lăsat populația și autoritățile locale nepregătite în fața unei situații previzibile.