Digi a primit un contract de 196 milioane euro de la Guvern

Guvernul României a acordat un contract de 196 de milioane de euro companiei DIGI România pentru dezvoltarea unei platforme bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) destinată securității cibernetice.

Aflat în continuare în exercițiul atribuțiilor, deși a fost demis în urmă cu o lună, Executivul dispune încă de capacitatea de a aproba proiecte și contracte de valori considerabile. În acest context, atribuirea unui contract de asemenea anvergură este privită de critici drept o decizie greu de justificat.

DIGI nu are un istoric cunoscut în dezvoltarea de platforme LLM. Societatea este controlată de Digi Communications NV, companie înregistrată în Țările de Jos.

Relația dintre omul de afaceri Zoltán Teszári, cel care controlează grupul Digi, și premierul Ilie Bolojan pare să fie similară celei dintre Sebastian Ghiță și PSD în perioada de maximă influență a acestuia. Doar că, în acea perioadă, nu a fost acordat un contract de o asemenea valoare unei singure companii, într-o singură procedură de atribuire.

Cum sunt împărțite fondurile SAFE

Din suma totală de 16,68 miliarde euro alocată României, aproximativ 4,2 miliarde euro vor fi direcționate către infrastructură duală, inclusiv pentru dezvoltarea segmentelor finale ale autostrăzilor A7 și A8. Restul de 12,48 miliarde euro sunt rezervate programelor de înzestrare militară și echipamentelor cu utilizare mixtă.

Conform regulamentului european, statele membre au avut posibilitatea să semneze până la 30 mai 2026 contracte individuale, fără parteneri externi. În etapa următoare, achizițiile vor trebui realizate în cooperare cu alte state membre UE, țări SEE-AELS, Ucraina sau Republica Moldova.

Principalele contracte militare semnate

Printre cele mai importante achiziții se numără contractul de 3,34 miliarde euro atribuit companiei Rheinmetall Automecanica pentru furnizarea a 298 de vehicule de luptă pentru infanterie pe șenile. O parte semnificativă a producției va fi realizată în România, la Mediaș, inclusiv componente esențiale precum blindajul, sistemele de armament și soluțiile software de comandă și control.

În domeniul naval, România a contractat patru nave – două pentru patrulare maritimă și două destinate intervențiilor scafandrilor – printr-un acord de 920 milioane euro cu compania germană NVL. Construcția și integrarea echipamentelor vor avea loc într-un șantier naval românesc.

Totodată, au fost semnate contracte pentru:

• 11 sisteme de apărare antiaeriană SKYNEX, SKYRANGER și Millenium, în valoare de aproape 982 milioane euro;
• muniție antiaeriană AHEAD de calibru 35 mm, în valoare de aproape 450 milioane euro, care va fi produsă integral într-o nouă facilitate din România;
• 34 de sisteme de drone militare și 15 kituri Scorpion, pentru aproximativ 31 milioane euro;
• 231 de sisteme portabile antiaeriene Mistral și 934 de rachete, în valoare de peste 625 milioane euro;
• finanțarea ultimei tranșe pentru șase elicoptere H175M produse de Airbus Helicopters, în valoare de 132 milioane euro.

Proiecte cu utilizare duală

Pe lângă componenta militară, SAFE finanțează și proiecte cu utilizare civilă și de securitate.

Printre acestea se regăsesc:

• achiziția a 12 elicoptere Airbus H160 și H145 pentru misiuni speciale și intervenții, în valoare de aproape 281 milioane euro;
• două aeronave Spartan pentru gestionarea situațiilor cu victime multiple, contract de 245 milioane euro;
• un simulator de zbor pentru elicoptere Airbus și Sikorsky, de peste 43 milioane euro;
• platforme de comunicații pentru coordonarea traficului critic și colaborare între instituții;
• laboratoare mobile TEMPEST;
• ambarcațiuni pentru transport de trupe, patrulare și salvare;
• vehicule și echipamente pentru intervenții în situații de urgență și gestionarea victimelor multiple.

Contracte care vor continua în cooperare internațională

O parte dintre proiecte vor fi realizate ulterior împreună cu alte state sau prin agenții NATO și programe europene comune.

Printre acestea se numără:

• achiziția a 12 elicoptere H225M, estimată la aproximativ 800 milioane euro, în cooperare cu Franța;
• 12 radare Gap Filler, într-un program evaluat la circa 258 milioane euro;
• sisteme de apărare antiaeriană IRIS-T;
• sisteme SBAM-TC;
• soluții informatice pentru comandă și control militar (C4ISR).

În cazul elicopterelor H225M, autoritățile române urmăresc transferul de tehnologie și dezvoltarea unei linii de asamblare finală în România, prin colaborarea dintre Airbus și IAR.

Achiziții amânate

Nu toate programele prevăzute au fost finalizate în termenul stabilit.

Contractul pentru 139 de transportoare blindate Piranha 5 nu a fost semnat deoarece oferta financiară a furnizorului a depășit nivelul acceptat de partea română. O situație similară s-a înregistrat și în cazul celor 1.115 platforme auto multifuncționale.

De asemenea, programul pentru armament individual și muniție nu a fost finalizat deoarece procedurile tehnice sunt încă în desfășurare. Autoritățile au precizat însă că producția armelor și muniției va fi localizată integral în România, la uzinele din Cugir și Sadu, inclusiv dacă proiectul va fi transformat într-o achiziție comună europeană.