Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) reacționează față de speculațiile din presă și acuzațiile unor politicieni precum că ancheta privind azilele ilegale de la Bihor ar fi o răfuială politică.
Mai multe voci, în special, din zona susținătorilor USR – PNL au sărit în apărarea lui Viorel Pașca, bărbatul care administra azilele din județul Bihor, susținând că este un adevărat filantrop. Totodată, suporterii lui Ilie Bolojan au acuzat procurorii DIICOT că declanșând ancheta vor să lovească indirect în fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, actualmente premier demis.
Redăm mai jos comunicatul integral al DIICOT:
În ultimele zile, spațiul public a fost marcat de o serie de declarații cu caracter politic referitoare la o anchetă penală în derulare a DIICOT, privind suspiciuni de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile într-un centru din județul Bihor.
Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive.
Nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului. Este vorba despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori. Este un mesaj de subminare a credibilității anchetatorilor și, implicit, de presiune asupra instanței chemate să decidă.
Este inacceptabil ca, într-o cauză penală gravă, care privește suspiciuni de trafic de persoane și posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite. Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.
Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranșate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spațiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiție drept – nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanța să se fi pronunțat.
Diferența este că, de această dată, miza nu mai este doar comentarea unui litigiu cu implicații politice, ci o anchetă penală aflată în curs, privind persoane vulnerabile. Cu atât mai mult, prudența și responsabilitatea discursului public ar fi trebuit să fie obligatorii.
Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor.
Atacurile tot mai frecvente și tot mai dure la adresa justiției nu sunt un fenomen colateral. Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituțiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral și lovesc direct în fundamentul statului de drept: separația reală, nu doar declarativă, între puterea politică și autoritatea judecătorească.
Un stat democratic nu poate funcționa dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac. O asemenea logică transformă justiția în teren de confruntare electorală și pune o presiune nepermisă asupra celor chemați să aplice legea.
DIICOT își desfășoară activitatea în cadrul legal, sub controlul instanțelor judecătorești. Cererile formulate de procurori sunt analizate de judecători independenți, iar persoanele vizate de anchetă beneficiază de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege. Acesta este cadrul firesc într-un stat de drept.
Solicităm, așadar, tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.
Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică.
Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații.
Citește și: Azilele ilegale din Bihor: unde au fost relocate victimele
Azilele groazei. Zeci de percheziții într-un dosar de trafic de persoane
„Solicităm, așadar, tuturor actorilor politici…”, actori. Văd că ați luat partea fără ca „înainte un judecător să se pronunțe în cauză”. Și nu pare partea care trebuie. Pașca, cunoscut ca „bunul samaritean”, spunea nu demult că OUG 70/2025 din decembre anul trecut îi va da pînă la 3 ani închisoare. Sumar: „persoanele fizice nu mai pot deține calitatea de furnizor de servicii sociale”. Trăim în 1984. Se prea poate că, cu astfel de fărădelegi ațîtă lumea cum au ațîțat-o în a 2-a parte a anilor 1980. Ca și atunci revoluția va fi de dinainte regizată. A fost Sergiu Nicolaescu atunci, mâine va fi? Noi, dacă nu sîntem pe fază, vom fi iarăși figuranții, fraierii.
Foarte bine punctat .Felicitări !
Azilul cu pricina trebuie să fi fost o SRL care funcționa la vedere, nu o organizație paramilitară care desfășura antrenament de război în creierii munților ascunsă în inima pădurii. Cel puțin o dată pe an a primit controale de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția Județeană de Sănătate Publică iar dacă primea donații, sigur nu le-a primit în cash ci într-un cont bancar. Nu cunosc periodicitatea controalelor de la ANAF și Garda de Mediu dar măcar o dată la 2 ani a primit sigur controale de la aceste entități. 400 de persoane produc deșeuri menajere cam cât o fermă de vaci, deci sigur au fost controlați și pe această linie. Au fost desigur controale pe teme de siguranță alimentară. În aceste condiții cum a desfîșurat activitate ilegală timp de 20 de ani? Cum a exploatat persoane cu dizabilități fără să fie văzuți de nimeni? Instituțiile enumerate mai sus puteau să nu vină în control într-o singură situație și anume dacă primeau ordin pe linie politică și administrativă. „Acolo sunt ai noștri, nu-i controlați!” La ITM adică la județ, de regulă directorul plin este al partidului de la putere iar adjuncții acestuia de la opoziție sau aliați mai mici. Ministrul Pâslaru ne intoxică cu informații false, la fel și o parte a presei. Repet, alta este miza controlului și cineva nevinovat plătește corupția mahărilor de la putere. Acarul Păun.
Și în cazul în care era vorba de activitate pe familie sau pe persoană fizică, Direcția Județeană de Asistență Socială și Protecția Copilului aflată în subordinea Consiliului Județean tot era obligată să facă măcar o vizită pe an și să colaboreze cu „bunul samaritean” cum i se spunea inculpatului, să se asigure că sunt îndeplinite niște norme privind asistența socială a persoanelor cu handicap.
Ce repede au luat foc vizibilii infractori in practica 😂😂 pe complicitate! Ca de obicei, circ și panarama oferit de idioții utili infractori din politica românească 😂, nu din justiția reală… încă!