Din prea mult sau prea puțin. Două tabere se luptă pe bugetul UE

Propunerea de buget pentru 2028 – 2034 a Comisiei Europene a divizat statele membre în două tabere.

Țările mai bogate ale UE care contribuie cu sume mai mari la cheltuielile blocului comunitar își intensifică eforturile de a reduce bugetul pe termen lung propus de Bruxelles, de 1,8 trilioane de euro, scrie Politico.

Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea negocierilor cu miză mare privind cifrele, miniștrii care reprezintă nouă contribuitori neți – state UE care participă cu sume mai mari la bugetul comunitar decât primesc din acesta – se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție. Potrivit diplomaților din patru capitale europene, miniștrii europeni au organizat o întâlnire la micul dejun, marți, pentru a planifica modalitățile de opoziție față de propunere.

„Volumul trebuie să scadă substanțial”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, pentru POLITICO înainte de reuniune. „Pur și simplu nu există loc pentru o creștere substanțială a contribuției Suediei sau a oricăror alți contribuabili neți, de altfel. Suedia și alte state vor preciza foarte clar acest lucru în perioada premergătoare următorului Consiliu European.”

Pe lângă Suedia, se așteaptă ca în discuții să fie reprezentate Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia, care au loc înaintea unui Consiliu de Afaceri Generale de la Bruxelles, unde va fi dezbătut Cadrul Financiar Multianual al UE (bugetul pe termen lung).

Însă o tabără rivală formată din 16 țări – inclusiv Italia, Spania și Polonia – respinge reducerile propuse. Acestea susțin că cheltuielile pentru agricultură, pescuit și plățile către regiunile mai sărace trebuie majorate față de propunerea de buget a Comisiei, unde acestea reprezintă mai puțin de jumătate din cheltuielile totale.

„În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC (Politica Agricolă Comună) și PCP (Politica Comună în domeniul pescuitului) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM”, au scris țările într-o declarație comună de luni seară, coordonată de România.

Printre semnatari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Prea mult sau prea puțin?

Comisia Europeană speră că membrii blocului comunitar vor aproba propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034, ca parte a bugetului. Incluzând rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, sau 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE. Prin comparație, bugetul actual al UE pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al țărilor membre.

„Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani”, a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer. „Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, și UE are nevoie de mai multă reținere.”

„De aceea, țările contribuitoare nete se coordonează mai strâns”, a adăugat Bauer. „Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu linii roșii clare pentru următorul buget al UE.”

”Alegeri dificile” pentru UE

Pe măsură ce negocierile devin mai aprinse, cele 16 țări care susțin un buget mai mare încep să ceară renunțarea la avantaje financiare pentru cinci state – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda – care beneficiază de reduceri, cunoscute sub numele de rambursări, la contribuțiile lor la bugetul UE.

Declarația lor a reînnoit apelul către Comisie să elimine reducerile, argumentând că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor”.

Cele 16 țări au semnalat, de asemenea, o solicitare de a amâna o parte din rambursarea împrumuturilor UE post-Covid, care se așteaptă să coste 168 de miliarde de euro pe parcursul următorului ciclu bugetar.

Diplomația de la ”micul dejun” vine pe fondul așteptărilor ca un NegoBox (NegotiationBox/ Plan de negocieri) – o defalcare detaliată a bugetului propus, cu cifre concrete și alocări de cheltuieli – să fie difuzat la începutul lunii iunie. Planurile au fost elaborate de Cipru, care deține în prezent președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE.

Cipru a discutat cu delegațiile naționale în ultimele săptămâni pentru a evalua limitele bugetare și ar putea prezenta defalcarea actualizată a bugetului încă din 10 iunie, au declarat alți doi trimisi.

Ulterior, planurile vor trebui prezentate ambasadorilor la Bruxelles și apoi vor fi discutate de președinți și prim-miniștri din întreaga UE la un summit al Consiliului European care începe pe 18 iunie.

Deși doresc să își limiteze propriile contribuții, grupul celor nouă contribuabili neți dorește să sublinieze că susține creșterea cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului comunitar, cum ar fi consolidarea securității naționale și consolidarea industriilor.

„Avem nevoie de un acord în timp util privind un CFM modern și adaptat la viitor, cu priorități precum competitivitatea și apărarea”, a declarat ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand. „În același timp, nivelul general al cadrului trebuie să fie mai scăzut.”

Între timp, noul guvern al Olandei va solicita Bruxelles-ului să facă „alegeri dificile” cu privire la noul buget pentru a se asigura că resursele sunt „alocate acolo unde pot genera cea mai mare valoare adăugată și impact transfrontalier al UE”. Într-o scrisoare trimisă parlamentului olandez săptămâna trecută, miniștrii de externe și de finanțe ai țării au declarat că vor trebui găsite economii semnificative în domenii cheie, inclusiv subvențiile agricole, plățile către regiunile mai sărace și salariile funcționarilor UE.

Mesajul lui Nicușor Dan 

Scrisoarea semnată de cele 16 state care se opun reducerii cheltuielilor pentru agricultură, pescuit și zone sărace este susținută și de Nicușor Dan. Într-un amplu mesaj publicat pe contul său de X, șeful statului spune că UE trebuie să crească alocările bugetare pentru ”politica de coeziune”, dar să răspundă, în același timp, provocărilor pe domenii cheie cum ar fi securitatea militară sau criza energetică.

„România a inițiat Declarația Comună a statelor din grupul Prietenii Coeziunii privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.

Prin acest demers comun, ne propunem ca viitorul buget să continue finanțarea politicilor fundamentale pentru proiectul european: politica de coeziune și politica agricolă comună.

Aceste linii strategice sunt deja afectate de propuneri de reducere a finanțării, chiar dacă bugetul total propus al Uniunii este în creștere. 

(…)

Această Declarație va fi prezentată oficial la reuniunea de astăzi a miniștrilor afacerilor europene, urmând să fie luată în considerare în discuțiile de la următorul Consiliu European”, a transmis președintele pe X. 

România a inițiat Declarația comună a statelor din grupul Prietenii Coeziunii privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, alături de Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 26, 2026

Sursa: Politico