Economia României intră în recesiune tehnică, cu efecte vizibile pentru firme și consumatori

România a înregistrat o contracție economică în ultimul trimestru din 2025, după ce și în toamna anului economia scăzuse față de vara precedentă. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) în termeni reali a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV față de trimestrul III 2025. Aceasta marchează al doilea trimestru consecutiv de scădere – trimestrul III raportând o scădere de 0,2% – ceea ce definește, tehnic, o recesiune.

Pe ansamblul întregului an, România a înregistrat totuși o creștere economică de 0,6%. INS a revizuit și cifrele din primele trei trimestre, indicând o ajustare a seriei brute a PIB-ului: trimestrul I 2025 a scăzut de la 100,1% la 99,4%, trimestrul II de la 101,1% la 101,0%, iar trimestrul III a fost revizuit de la 99,8% la 99,9%.

Încrederea în economie scade

Scăderea PIB-ului a fost anticipată de indicele CONFIDEX, care a coborât de la 51,3 la 47,2. Aceasta indică o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de instabilitatea politică și economică la nivel internațional. 78% dintre manageri consideră că, în următoarele șase luni, cadrul legislativ și fiscal va fi mai puțin prietenos pentru afaceri.

„Stai și îți faci socotelile exact ca un gospodar care știe că din șapte recolte vei avea trei mai puțin bune și una proastă, pentru că așa este natura. Trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență, nu ca cei care, dacă au avut un an bun, cheltuie tot ce au agonisit”, spune Ion Lixandru, CEO Romtrailer.

Evoluția sectoarelor economice

Analiza pe sectoare arată diferențe semnificative:

• Comerț și Industrie – cele mai pozitive și echilibrate la finalul anului 2025.

• Construcții și Transporturi – sectoare precaute, cu investiții limitate și expuse la reglementări internaționale.

• IT și Agricultură – mai pesimiste, influențate de apariția inteligenței artificiale și de condițiile meteo.

• Servicii – în pofida reticenței companiilor de a investi în perioade de incertitudine, sectorul păstrează potențial de creștere.

• Energie – domeniu cu perspective de creștere, dar depinde de sprijin instituțional și contextul geopolitic.

În ultimele șase luni, pentru 40% dintre managerii români, situația companiei lor s-a înrăutățit, iar optimismul față de starea economiei generale este în scădere. Totuși, majoritatea resimte un grad mai mic de îngrijorare atunci când se referă la propriul business, considerând că îl pot controla.

Impactul recesiunii tehnice

Recesiunea tehnică, definită prin scăderea PIB-ului în două trimestre consecutive, se traduce rapid în economie reală. Pentru consumatori, aceasta înseamnă o prudență crescută: amânarea achizițiilor de folosință îndelungată și reducerea cheltuielilor neesențiale, în contextul unui indice al câștigului salarial real de doar 94,9% în noiembrie.

Pentru firme, recesiunea implică amânarea investițiilor, sistarea angajărilor și o „înghețare” a planurilor de dezvoltare. Scăderea comenzilor noi (cu 12,6% în noiembrie) și costurile mai mari ale creditelor accentuează această prudență. În piața financiară, băncile devin mai selective, ceea ce se reflectă în scăderea creditării în lei pentru companii cu 6,4% în decembrie.

Perspective și riscuri

Managerii locali menționează ca principale riscuri scăderea vânzărilor, a clienților și a comenzilor (43%), accesul limitat la finanțare (16%) și majorarea taxelor și impozitelor (22%). Instabilitatea politică și economică la nivel internațional a coborât în clasamentul preocupărilor, fiind citată de doar 12% dintre respondenți.

Investițiile rămân rezervate, deși deblocarea unor fonduri PNRR și proiectele în sectorul energetic sau de apărare pot stimula anumite domenii, impactul general asupra populației și economiei rămâne limitat.