Mass-media și discursul public european continuă să acorde atenție ascensiunii extremei drepte, însă tot mai mulți tineri europeni sub 35 de ani își exprimă, pe rețelele sociale, sprijinul pentru o Europă unită și mai influentă. Fenomenul a cunoscut o creștere rapidă în ultimii doi ani și se manifestă pe platforme precum X, TikTok sau Instagram, unde postările pro-europene au strâns miliarde de vizualizări, influențând percepția asupra viitorului Uniunii Europene.
Christelle Savall, fosta președintă a Asociației Tinerilor Federalisti Europeni, explică motivația acestui fenomen: „Oamenii caută să depășească sentimentul de neputință… să recâștige capacitatea de a acționa și de a influența lucrurile.” Creșterea interesului pentru federalismul european se reflectă și în cifre: în 2024, numărul membrilor grupului său a crescut cu 6%, ajungând la 10.000, iar alte organizații pro-europene au raportat un ritm similar de creștere a membrilor. În octombrie 2024, mai multe grupuri pro-federaliste au relansat Comitetul de Acțiune pentru Statele Unite ale Europei, care fusese inactiv de mai multe decenii.
Sondajele confirmă această tendință. Potrivit Eurobarometrului 2025, majoritatea europenilor, indiferent de grupul de vârstă, susțin o integrare mai profundă în domeniul securității și apărării. În Germania, 69% dintre respondenți sprijină crearea unei armate europene, o idee adesea tratată cu scepticism de liderii actuali. Mișcări politice precum Volt Europa, lansată în 2017, au obținut deja rezultate electorale și au câștigat un loc în Parlamentul European, iar grupurile pan-europene intenționează să transforme activismul online într-o prezență politică reală.
Cu toate acestea, tinerii europeni nu împărtășesc un punct de vedere uniform. Diferențele ideologice sunt vizibile între susținătorii federalismului centrist, care vor consolidarea instituțiilor existente, și cei care adoptă o viziune mai naționalistă sau culturalistă a Europei. În sub-redditurile federaliste, dezbaterea se concentrează adesea pe competențele Bruxelles-ului, migrație și identitate culturală. Unele grupuri de extrema dreaptă, deși critică Bruxelles-ul, sprijină ideea unei Europe puternice, dar cultural și etnic omogene. Un utilizator al contului Sacrum Imperium susține că doar statele „civilizațional omogene” pot funcționa stabil și propune competențe europene limitate, doar acolo unde națiunile nu se pot descurca singure.
Istoria ideii de federalism european arată că acest concept nu este nou. În 1849, Victor Hugo vorbea despre o „fraternitate europeană” care să reunească națiunile continentului fără a le șterge identitatea. După al Doilea Război Mondial, această viziune a revenit în discursul public: Uniunea Europeană s-a format oficial în 1992, avansând prin abolirea controalelor la frontieră, introducerea monedei euro și crearea zonei Schengen. Totuși, pași mai ambițioși, precum o armată europeană sau un sistem fiscal complet federalizat, au fost amânați, în principal din cauza scepticismului liderilor naționali.
Chiar liderii cunoscuți pentru viziunea lor pro-europeană adoptă acum un „euro-realism” prudent. Mario Draghi a pledat pentru un „federalism pragmatic”, în care grupuri de state apropiate colaborează în domenii specifice, iar Emmanuel Macron, deși pro-european, a evitat pași majori spre integrare. Comentariile recente ale oficialilor cehi și belgieni privind armata europeană reflectă aceeași reticență: ideea unei Europe federale este considerată, pentru moment, „un castel în aer”.
În contrast, tinerii europeni caută exact aceste „salturi în aer”. Aceștia cer alegeri directe pentru președintele Comisiei Europene și o strategie clară pentru viitorul UE. Relația tensionată dintre UE și SUA, inclusiv disputele comerciale și întâlnirile diplomatice cu Trump, au stimulat sentimentul de „europatriotism” în rândul acestora. Nikodem Skrobisz, membru al board-ului Ave Europa, remarcă: „O val de europatriotism a cuprins continentul ca răspuns la încercările Trumpiste de a ne umili. Fiecare atac MAGA a adus noi membri în rândurile noastre.”
Analistul Joseph de Weck atrage atenția că liderii și mass-media nu surprind pe deplin această schimbare: tinerii europeni nu se raportează la politica internă a fiecărei țări, ci la Europa în ansamblu. Spre deosebire de perioada Brexit sau de ascensiunea partidelor eurosceptice în anii anteriori, astăzi nu există susținători ai ieșirii din UE printre liderii importanți. Viktor Orbán, premierul Ungariei, și Andrej Babiš, viitorul prim-ministru al Cehiei, au declarat că țările lor vor rămâne în UE și NATO, chiar dacă critică unele politici europene.
Viitorul federalismului european rămâne incert. Grupuri precum Ave Europa și Volt Europa își propun să concureze la alegerile viitoare și să promoveze o reprezentare transnațională, care ar permite candidaților să se adreseze direct cetățenilor din întreaga UE. Totuși, aceste schimbări depind de acceptarea de către liderii actuali, care nu au arătat interes pentru reforme majore în ultimii ani.
Deși realizarea „Statelor Unite ale Europei” nu se va întâmpla în următoarele luni, activiștii digitali tineri continuă să promoveze această viziune prin meme, postări și comunități online, pregătind terenul pentru o posibilă schimbare de paradigmă în politica europeană în următorii ani.
