Jurnalistul Florin Puşcaş a identificat i𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐟𝐚𝐥𝐬𝐞 în 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐢𝐮𝐥 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐢 Raluca 𝐌𝐨𝐫𝐨𝐬̦𝐚𝐧𝐮, devenita eroina Recorder și a protestelor. Jurnalistul se referă la declarația despre mandatele de supraveghere emise pe numele unor magistrați.
Judecătoarea Raluca Moroșanu afirmă, în interviul pentru Recorder, că mandatele de supraveghere emise pe numele unor magistrați sunt inutile pentru că persoanele vizate ar afla în mod ilegal de existența lor: „Aceste interceptări intră în competența ÎCCJ și trec, bineînțeles, prin mâna președintelui ÎCCJ. Dacă președintele ÎCCJ nu este un om de bună credință, cel vizat va fi anunțat imediat și toată munca procurorilor este degeaba.”, notează Puscas. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa.
El arată în continuare c𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚:
Judecătoarea Moroșanu face trimitere, implicit, la o arhitectură procedurală specifică vechiului Cod de procedură penală. Într-adevăr, art. 91¹ din vechiul CPP, introdus în 2006, prevedea că autorizația de interceptare era dată în camera de consiliu de președintele instanței competente să judece cauza în primă instanță sau de un judecător desemnat de acesta. În acel cadru normativ, rolul conducerii instanței era explicit, iar accesul la informații sensibile putea fi concentrat instituțional.
Aceste dispoziții au fost însă abrogate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, la 1 februarie 2014. A invoca, în 2025, riscuri structurale construite pe baza unui text legal ieșit din vigoare în urmă cu 11 ani reprezintă fie o gravă eroare de interpretare, fie o omisiune care deformează realitatea juridică actuală.
Noul Cod a schimbat radical filosofia autorizării măsurilor de supraveghere tehnică, tocmai pentru a elimina riscurile de concentrare a deciziei și de ingerință administrativă sau ierarhică în actul jurisdicțional. În prezent, potrivit art. 139 din Codul de procedură penală, mandatele de supraveghere tehnică sunt emise exclusiv de judecătorul de drepturi și libertăți. Acesta este desemnat prin repartizare aleatorie, din lista judecătorilor aflați în serviciu în ziua înregistrării solicitării, fără nicio intervenție a conducerii instanței.
Doar judecătorul care soluționează cererea are acces la conținutul solicitării formulate de procuror și la mandatul emis. Procedura este derulată prin sisteme informatice securizate, cu acces individual pe bază de credențiale, iar ceilalți judecători, inclusiv președintele instanței, nu au acces la aceste date. Documentele sunt gestionate prin compartimentele de documente clasificate ale instanțelor, iar divulgarea informațiilor privind existența sau conținutul mandatelor constituie, în sine, infracțiune.
