Criza politică a generat o presiune puternică asupra piețelor financiare, leul ajungând la un minim istoric în raport cu euro. Potrivit Erste, această evoluție riscă să alimenteze inflația și ar putea determina Banca Națională a României să reducă lichiditatea din piață, ceea ce ar influența dobânzile interbancare și, indirect, costul creditelor.
În același timp, analiștii băncii austriece atrag atenția că investitorii mizează pe o rezolvare relativ rapidă a blocajului politic, însă acest scenariu este considerat puțin probabil, având în vedere pozițiile divergente ale partidelor.
Situația s-a deteriorat după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. În ultimele săptămâni, tensiunile politice s-au amplificat, în special după ieșirea PSD de la guvernare, iar reacțiile din piețe nu au întârziat să apară, cu scăderi vizibile în special pe cursul valutar.
Erste notează că „impasul politic a dus la subperformanța obligațiunilor guvernamentale din România și la slăbirea leului la un minim istoric față de euro”. În acest context, partidele parlamentare sunt nevoite să negocieze formarea unei noi majorități. PSD susține revenirea la o formulă de guvernare, după înlăturarea premierului, în timp ce președintele Nicușor Dan a anunțat intenția de a desemna un nou prim-ministru, cu obiectivul formării unei coaliții pro-occidentale.
Totuși, Erste subliniază că procesul este complicat. „Animozitatea sporită dintre cele patru partide care au format coaliția de guvernare nu indică o rezolvare rapidă a crizei politice în acest moment. PNL de centru-dreapta și reformiștii USR au adoptat rezoluții interne care exclud o majoritate guvernamentală reînnoită cu PSD de centru-stânga. Cu toate acestea, piețele par să prevadă o rezolvare relativ rapidă a crizei”, notează analiștii Erste Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.
Pe de altă parte, UniCredit estimează că scenariul cel mai probabil rămâne refacerea unei coaliții similare cu cea anterioară, posibil într-o formulă restrânsă, în contextul presiunilor economice și al semnalelor de instabilitate transmise de cursul de schimb.
Pe piața valutară, euro a urcat de la niveluri sub 5,1 lei până la un maxim istoric de 5,2999 lei, stabilizându-se ulterior într-un interval mai ridicat. Deprecierea din ultimele luni a dus leul la o scădere de 3,4% în acest an, cea mai slabă performanță din regiune, chiar dacă pe piețele externe contextul este mai favorabil, susținut de scăderea prețului petrolului și de evoluții pozitive pe piețele internaționale.
Erste a revizuit în creștere prognoza de inflație medie pentru acest an la 8%, față de estimarea anterioară de 7,7%, invocând impactul deprecierii monedei și transmiterea cursului în prețurile de consum. În acest context, banca nu mai vede o reducere a dobânzii de politică monetară în acest an și anticipează menținerea actualului nivel cel puțin până în 2027.
„Deși creșterile ratelor dobânzilor sunt foarte puțin probabile, BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității pentru a contracara presiunile de depreciere a cursului valutar”, avertizează Erste.
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar s-a redus semnificativ, iar o eventuală trecere în deficit ar putea duce la creșterea dobânzilor interbancare, cu impact asupra indicilor ROBOR și IRCC. Un scenariu similar a fost observat și în criza politică precedentă, când intervențiile valutare au modificat rapid condițiile de lichiditate din piață.
În prezent, dobânzile interbancare se situează în jurul facilității de depozit a BNR, însă în perioadele de tensiune politică anterioară au depășit chiar rata-cheie a dobânzii.
Pe plan fiscal, deficitul bugetar a scăzut în primul trimestru, ceea ce oferă un oarecare spațiu de manevră pentru atingerea țintei anuale. Totuși, rămân riscuri legate de absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile instabilității politice prelungite.
Erste avertizează și asupra presiunilor venite din partea agențiilor de rating, în contextul deficitelor ridicate din ultimii ani și al creșterii accelerate a datoriei publice, care continuă să pună presiune pe sustenabilitatea fiscală a României.
Cămătarii abia așteptau un motiv ca să-și majoreze profiturile.
Ați uitat faza cu alegerile, daca nu e Nicușor aiuritul, cresc toate dobânzile și totul? Ce s-a întâmplat, cămătarii au intrat pe flux și fac tot ce doresc, sunt stat în stat cu libertatea de a alege legislația proprie, nu legislația statului social! Hoția și înșelătoria e reforma de stat generalizată în România!