România ar putea intra pentru prima dată în lanțul occidental de procesare a pământurilor rare, printr-un proiect industrial anunțat de compania americană Critical Metals Corp (CRML). Compania a comunicat semnarea unui Term Sheet cu Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, filială a Nuclearelectrica, pentru evaluarea oportunității construirii unei instalații de ultimă generație dedicată acestor minerale strategice.
Ulterior, Nuclearelectrica a precizat că documentul este neangajant, fiind vorba doar de o explorare a posibilității înființării unei societăți mixte – fără obligații juridice sau financiare pentru partea română în această etapă.
Posibil joint-venture 50%-50%
Potrivit companiei românești, Term Sheet-ul vizează analizarea înființării unui joint-venture deținut în mod egal de FPCU și CRML. Vehiculul ar urma să dezvolte – și eventual să construiască – o facilitate de procesare a metalelor rare la Feldioara, în cadrul unei colaborări care se va derula în următoarele luni.
CRML intenționează să contribuie în joint-venture prin carried interest, fără a finanța direct costurile de capital ale viitoarei fabrici. Investițiile ar urma să fie asumate de partea română, completate de fonduri europene, cele două entități vizând accesarea pachetului de 3,5 miliarde de euro anunțat recent de Bruxelles pentru lanțurile de aprovizionare cu materiale critice.
O ambiție europeană: lanț de aprovizionare independent de China
Proiectul este prezentat de compania americană drept unul cu potențial strategic pentru Europa: o primă verigă într-un lanț integrat, „de la mină la procesare”, care să reducă dependența de China – țară care controlează peste 80% din procesarea globală a pământurilor rare.
Facilitatea planificată la Feldioara ar urma să proceseze concentratul provenit din zăcământul Tanbreez din Groenlanda, considerat una dintre cele mai mari resurse de pământuri rare grele din lume. CRML va avea drepturi de offtake asupra a 50% din producția totală pe întreaga durată de viață a minei.
Potrivit companiei americane, linia finală de produse ar putea include magneți de calitate aerospațială și militară, utilizați în domenii precum apărare, drone, tehnologie de vârf, industrie auto, echipamente medicale sau microelectronică.
Declarațiile părților: autonomie strategică și potențial industrial
Tony Sage, CEO al CRML, a descris inițiativa drept „prima capabilă să rupă monopolul Chinei” în procesarea acestor materii prime. „Nu construim doar o fabrică. Demontăm controlul Chinei asupra pământurilor rare și oferim Europei aprovizionări independente și sigure”, a afirmat acesta.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat caracterul strategic al proiectului, considerând că România poate deveni „un contributor regional și un partener de încredere” în securitatea aprovizionării cu minerale critice a UE.
La rândul său, Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica, a afirmat că potențialul joint-venture este „aliniat strategiei de modernizare” a FPCU și ar putea transforma Feldioara într-un „pilon esențial al securității minerale europene”.
O etapă preliminară, fără angajamente financiare
Deși anunțul a generat atenție în mediul industrial și politic, proiectul se află încă într-o fază preliminară. Term Sheet-ul nu obligă părțile la realizarea investiției, ci doar stabilește cadrul pentru evaluarea fezabilității tehnice și comerciale.
În lunile următoare, FPCU și CRML urmează să finalizeze analiza necesară înainte ca decizia privind înființarea societății mixte și construirea facilității să poată fi luată.
Dacă proiectul va fi confirmat, România ar deveni una dintre puținele țări occidentale implicate direct în procesarea industrială a pământurilor rare – un domeniu considerat esențial pentru apărare, tehnologii verzi și competitivitatea strategică a Uniunii Europene.
