Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în mod definitiv, achitarea fostului ministru Nicolae Bănicioiu pentru infracțiunea de trafic de influență, precum și ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse anterior, respectiv returnarea sumei de 1,3 milioane de lei. Decizia instanței a fost comunicată luni și pune punct unei proceduri judiciare care a atras atenția publicului în ultimii ani.
Magistrații ÎCCJ au precizat că, după analiza dosarului, ambele complete de judecată au constatat că nu sunt întrunite condițiile pentru atragerea răspunderii penale. În comunicatul instanței se subliniază că nu este suficientă doar formularea unei acuzații penale, ci este necesară probarea acesteia, în conformitate cu principiile statului de drept. „Indiferent de presiunea și emoția publică create de formularea acuzației, instanțele judecătorești nu pot acționa decât în limitele legii ca o garanție a statutului de drept”, au transmis magistrații.
Decizia ÎCCJ prevede, pe lângă achitarea lui Bănicioiu, și achitarea Alexandrei Cătălina Furtună, pentru complicitate la trafic de influență. De asemenea, instanța a dispus înlăturarea confiscării sumei de 1.292.122,12 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013, primite de Bănicioiu de la două societăți comerciale.
Apelurile procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au fost respinse ca nefondate. Magistrații au subliniat importanța respectării principiului conform căruia nimeni nu poate fi condamnat fără probe concludente și că urmărirea penală trebuie efectuată cu diligență și legalitate, respectând toate normele procesuale.
Dosarul a fost instrumentat de DNA, care în 2021 l-a trimis în judecată pe Nicolae Bănicioiu, la momentul respectiv ministru al Tineretului și Sporturilor, ulterior și ministru al Sănătății, pentru trafic de influență și luare de mită, precum și pe o persoană fizică pentru complicitate. Conform rechizitoriului, în perioada 2012–2015, Bănicioiu ar fi primit 1.292.122 lei în schimbul influențării deciziilor privind numirile și menținerea managerilor în conducerea unor spitale publice și institute aflate în subordinea Ministerului Sănătății, facilitând astfel relații comerciale profitabile pentru firmele controlate de oamenii de afaceri implicați.
