Giganții EdF și Itochu readuc la viață megaproiectul Tarnița-Lăpuștești

Proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, inițiat în perioada comunistă și relansat periodic în ultimele decenii, reintră pe agenda autorităților. Surse guvernamentale afirmă că giganții energetici EdF (Franța) și Itochu (Japonia) poartă discuții avansate cu statul român privind construcția și operarea viitoarei centrale de 1.000 MW, în parteneriat cu Hidroelectrica. În paralel, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) elaborează un studiu privind finanțarea proiectului, scrie Economica.net.

Relansare discretă a celui mai mare proiect de stocare din România

Pe 26 noiembrie, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi anunța, într-o postare publică, o întâlnire cu reprezentanții EdF și discuții despre „noi perspective de dezvoltare” în domeniul stocării energiei, fără a nominaliza proiectul vizat. Surse din industrie confirmă însă că discuțiile s-au concentrat pe Tarnița-Lăpuștești, proiect considerat esențial pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național în contextul creșterii ponderii energiei regenerabile.

Proiectul presupune construcția unei hidrocentrale cu pompe de 1.000 MW, pe Someș, la circa 30 km de Cluj-Napoca. Conceput încă din 1979, acesta ar urma să devină cel mai mare sistem de stocare a energiei din România. Costurile au fost estimate, în trecut, la aproximativ un miliard de euro, însă valoarea actualizată ar putea fi semnificativ mai mare.

EdF și Itochu, pregătite să finanțeze studiul de fezabilitate

Interesul celor două companii nu este nou. În noiembrie 2024, ministrul Energiei de atunci, Sebastian Burduja, anunța semnarea unui memorandum cu EdF și Itochu, după ce licitația SAPE pentru actualizarea studiului de fezabilitate a eșuat. Burduja spunea atunci că cele două companii erau dispuse să finanțeze integral studiul și ulterior să participe la proiectare și execuție.

EdF, cel mai mare operator de active nucleare din lume, și Itochu, conglomerat cu venituri totale de circa 90 de miliarde de dolari, au solicitat în perioada următoare date tehnice de la Transelectrica. Surse implicate în discuții afirmă că cele două companii au rămas interesate și participă activ la conturarea modelului de finanțare.

BERD lucrează la un studiu privind opțiunile de finanțare

Un element nou este implicarea BERD. Potrivit surselor consultate, România a semnat un acord cu banca pentru realizarea unui studiu dedicat finanțării proiectelor mari de stocare, cu accent pe Tarnița-Lăpuștești. BERD ar fi selectat deja contractorul care va realiza analiza, ce ar urma să includă modele de parteneriat public-privat și posibile mecanisme de sprijin.

Hidroelectrica intră în joc după ani de reticență

După ce, timp de mai mulți ani, Hidroelectrica a evitat implicarea în proiect—invocând costurile, riscurile și lipsa unei piețe mature pentru stocare—compania și-ar fi schimbat poziția. Surse din sector afirmă că se pregătește un memorandum între Hidroelectrica, EdF și Itochu, care ar urma să definească parametrii cooperării.

Conform acelorași surse, modelul discutat ar putea include:

• EdF – responsabil de operarea comercială a viitoarei centrale,

• Itochu – implicat în construcție și furnizarea turbinelor,

• Hidroelectrica – partener strategic și posibil co-investitor.

Furnizarea echipamentelor va fi supusă unei licitații, pentru care ar exista interes și din partea producătorilor europeni.

Interes în creștere din partea altor companii internaționale

Deși informațiile nu sunt confirmate oficial, surse apropiate proiectului menționează că și compania americană Bechtel s-ar fi interesat de Tarnița. Bechtel a mai fost implicată în România în proiectul autostrăzii Transilvania, contract reziliat ulterior. Interes ar exista și din partea unor companii din Turcia. Informațiile se află însă într-un stadiu incipient.

Capacitatea actuală de stocare a României este limitată

România dispune în prezent de 256 MW instalați în baterii de stocare (441 MWh). Hidroelectrica operează, separat, cinci centrale pe Olt capabile să funcționeze în regim reversibil, cu o capacitate totală de aproximativ 200 MW — mult sub necesarul estimat într-o piață energetică dominată tot mai mult de producția regenerabilă.

Proiectul Tarnița-Lăpuștești rămâne într-un stadiu preliminar, însă nivelul de interes manifestat de EdF, Itochu, Hidroelectrica și BERD îl readuce în atenția autorităților ca soluție strategică de stabilizare a sistemului energetic.