Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) acuză ”lipsa de interes” a Guvernului pentru dezvoltarea unui învăţământ superior echitabil, cerând din nou, în contextul discuţiilor privind numirea unui nou ministru al Educaţiei, revenirea la reducerea de 90% pentru studenţi la transportul feroviar intern pe toate rutele, revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni), creşterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat, creşterea contribuţiei din fonduri proprii a instituţiilor de învăţământ superior la fondul de burse.
”Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) condamnă ferm lipsa de interes a Guvernului României pentru dezvoltarea unui învăţământ superior echitabil şi centrat pe nevoile reale ale studenţilor, manifestată consecvent şi demonstrată prin măsurile de austeritate din ultimul an aplicate educaţiei, a căror efecte (1) limitează accesul studenţilor la transportul feroviar intern pe toate rutele şi (2) elimină şansa la un învăţământ echitabil a zeci de mii de studenţi, date fiind scăderea cu aproximativ 52% a fondului de burse şi protecţie socială şi celelalte decizii legate de burse. În ciuda celor menţionate, numirea unui nou ministru pentru domeniul educaţiei şi măsurile de redresare a situaţiei din învăţământ întârzie”, transmite vineri asociaţia.
Studenţii remarcă faptul că tecerea în noul an calendaristic, 2026, a avut loc în contextul în care dreptul studenţilor la transportul feroviar a fost limitat de la 1 ianuarie 2025, prin intermediul O.U.G. 156/2024, reducerea de 90% fiind acum aplicabilă doar pe ruta centru universitar – domiciliu, ”eliminând astfel posibilitatea studenţilor de a se deplasa cu costuri reduse în scopul dezvoltării profesionale şi personale (conferinţe, comunicări ştiinţifice, stagii de practică, proiecte ş.a.m.d.).
De asemenea, ei mai notează că fondul de burse şi protecţie socială a fost redus cu aproximativ 52%, perioada de acordare a subvenţiilor şi burselor a fost diminuată de la întregul an calendaristic la 9 luni, iar studenţii înscrişi la învăţământul cu taxă nu mai sunt eligibli pentru burse.
”Pentru rezolvarea temporară a problemei fondului de burse, în vederea acoperirii cazurilor sociale, deşi tardiv, România a obţinut aproximativ 60 de milioane de euro din Fondul Social European. Suma a fost aprobată în 17 decembrie 2025 de Comisia Europeană, dar încă nu avem detalii legate de modul în care aceste sume vor ajunge în universităţi şi ulterior la studenţi. În ciuda situaţiei grave create studenţilor de Guvernul României prin Legea nr. 141/2025, prin reducerea fondului de burse, forul executiv amână numirea unui nou ministru şi astfel, momentul în care o parte dintre studenţi vor beneficia de un sprijin pentru continuarea studiilor. De asemenea, ANOSR a atras atenţia Guvernului României să nu neglijeze obligaţia de a asigura tuturor tinerilor un învăţământ accesibil şi echitabil şi a solicitat să aloce, prin intermediul Legii bugetului de stat pentru anul 2026, un fond de burse şi protecţie socială raportat la nevoile actuale ale studenţilor”, afirmă ANOSR.
Potrivit asociaţiei, au apărut în spaţiul public informaţii cu privire la intenţia premierului Ilie Bolojan, de a reduce cifra de şcolarizare din învăţământul superior, decizie care ”afectează în mod direct dezvoltarea socială şi economică a statului şi acţionează împotriva ţintei asumate de România şi UE de a creşte procentul de absolvenţi de studii terţiare din populaţie. ANOSR a declarat că se împotriveşte acestei idei încă de la apariţia în spaţiul public, evidenţiind efectele negative ale unei astfel de măsuri.
Studenţii mai afirmă că legile bugetului de stat întârzie, iar ”Guvernul României nu reacţionează în niciun fel în faţa solicitărilor comunităţii din educaţie de a acorda domeniului fondurile necesare pentru buna funcţionare şi dezvoltare, respectiv 15% din bugetul general consolidat, conform articolului 147 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
Ei spun că România se află printre statele care investesc cel mai puţin în educaţie şi totodată, că, printre mesajele folosite în cadrul protestelor desfăşurate în cursul anului 2025 s-au regăsit: ”Vă e frică de un popor educat?” şi ”Dacă vrei să distrugi un popor, nu ai nevoie de bombe, ci să-i distrugi învăţământul superior”.
ANOSR mai aminteşte şi că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu are conducător de anul trecut (22.12.2025), când a demisionat ministrul Daniel David.
”Consecinţele modificărilor din învăţământ din anul 2025, care au fost expuse permanent de către întreaga comunitate din educaţie, demonstrează faptul că învăţământul nu poate avea parte de dezvoltare, iar pe alocuri nici să funcţioneze în parametri normali în lipsa alocării unui buget consistent, iar efectele subfinanţării sistemului de educaţiei sunt resimţite de către stat atât pe plan economic, cât şi social”, conchid studenţii.
ANOSR atenţionează Guvernul, în contextul perioadei actuale în care (se discută numirea viitorului Ministru al Educaţiei şi Cercetării şi au loc dezbaterile pe legile bugetului, să ia în considerare nevoia de revenire asupra prevederilor O.U.G. 156/2024 şi ale Legii nr. 141/2025 care vizează educaţia, în special asupra celor care au adus atingere transportului şi burselor studenţilor.
Solicitările ANOSR sunt:
- revenirea la reducerea de 90% pentru studenţi la transportul feroviar intern pe toate rutele;
- revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni);
- creşterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut;
- reintroducerea posibilităţii studenţilor înmatriculaţi pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat;
- creşterea contribuţiei din fonduri proprii a instituţiilor de învăţământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenţilor eligibili pentru burse sociale.
