Ilie Bolojan, victorie de etapă în PNL

Ilie Bolojan, victorie de etapă în PNL

Președintele PNL și premierul Ilie Bolojan a obținut luni seară un vot de încredere din partea Biroului Politic Național al partidului, în urma unei proceduri de vot secret. Rezultatul a fost de 47 de voturi pentru și 3 împotrivă.

Votul a avut loc la Vila Lac, după ce Bolojan a solicitat explicit reconfirmarea politică, pe fondul tensiunilor interne generate de contestarea sa de către președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, unul dintre cei mai influenți lideri teritoriali ai partidului.

În aceeași ședință, conducerea PNL a analizat și propunerea de demitere a liderilor ultimelor zece organizații județene cu rezultate slabe. Deși au fost înregistrate 35 de voturi pentru, 6 împotrivă și 9 abțineri, nu a fost întrunit pragul statutar de două treimi (37 de voturi), astfel că propunerea nu a fost adoptată, iar conducerile filialelor vizate își păstrează mandatele. Cinci membri ai conducerii au absentat de la vot.

Tot luni, Biroul Politic Național a decis numirea lui Marius Arcăleanu în funcția de președinte interimar al PNL Vaslui.

Confruntare directă în grupul deputaților

Disputa dintre cele două tabere s-a reflectat și în voturile din grupul parlamentar al PNL de la Camera Deputaților, unde au fost puse în joc funcțiile de lider de grup și secretar al Camerei.

Gabriel Andronache, susținut de Ilie Bolojan, a câștigat funcția de lider al deputaților PNL, obținând 29 de voturi, în fața lui Ciprian Dobre, susținut de Hubert Thuma, care a primit 22 de voturi. Pentru funcția de secretar al Camerei Deputaților, Arina Moș, sprijinită de Bolojan, l-a învins pe Alexandru Popa, candidatul susținut de Thuma, cu scorul de 27–24.

De partea candidaților susținuți de Hubert Thuma s-au poziționat mai mulți lideri liberali, printre care Lucian Bode, Andrei Baciu și Alina Gorghiu, aceasta din urmă invocând în ședința grupului parlamentar principiul „democrației interne” în PNL.

Este pentru prima dată când Hubert Thuma îl contestă deschis pe Ilie Bolojan într-un vot intern major. Thuma, lider al CJ Ilfov, este considerat un pol important de putere în partid și are relații apropiate cu lideri ai PSD. La mijlocul lunii decembrie, acesta a pierdut coordonarea PNL București, funcție preluată de Ciprian Ciucu, susținut de Ilie Bolojan, printr-o decizie a Biroului Politic Național.

Tensiuni în PNL

Tensiunile din PNL au apărut pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile de austeritate adoptate de Guvern, dar și după ce, în urmă cu o săptămână, Hubert Thuma a reluat public un material video din 2017 în care Bolojan, pe atunci primar al Oradei, critica „confiscarea” bugetelor locale de către stat.

Înaintea ședinței, premierul declarase că ia în calcul solicitarea unui vot de încredere în partid, dar nu și în coaliția de guvernare, subliniind că susținerea Executivului se verifică în Parlament. De asemenea, Bolojan a afirmat că atacurile venite din zona PSD au loc în afara cadrului formal al coaliției și că, în discuțiile interne, nu este pusă sub semnul întrebării activitatea sa de premier.

„Este foarte neprincipial ca în ședințele interne lucrurile să se desfășoare relativ normal, iar după două-trei zile, în comunicarea publică, să apară linii de atac care seamănă cu o opoziție din interiorul guvernării”, a declarat Bolojan, adăugând că stabilitatea politică este esențială pentru credibilitatea Guvernului în fața partenerilor externi.

Pachetul de relansare economică, prezentat în Biroul Politic

În cadrul aceleiași reuniuni, Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică aflat în curs de definitivare. Potrivit comunicatului PNL, acesta este structurat pe două paliere: reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin șapte programe dedicate – inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare, noi tehnologii și industria de apărare – și un set amplu de măsuri fiscale adresate microîntreprinderilor și mediului de afaceri.

Recomanda
Recomanda

7 Comentarii

  1. Bună victoria acestui multi-expert cu frunte până la ceafă. Ultima victorie, financiar-economică, a avut-o împotriva mărfurilor din China, de pe platformele evazioniste Shein, Temu, AliBaba și altele. Victoria de etapă obținută de acest mare edil o dorim încununată cu plasarea peneleilor lângă țărăniști. Că acolo le e locul.
    Așa să se împlinească!

  2. foarte interesant chagpt daca il directionezi catre tinte clare… despre „stresul cronic”

    s-a micsorat ciolanul iar discutiile sint in consecinta… bogdanel a fost orientat, si-a asigurat titrtita pentru citiva ani buni…

    recomand sa cercetati despre „stresul cronic”, aliatul de nadejde al puterii politice impotriva populatiei.
    Indicatori sesizabili cum ca stresul cronic este impus si nu este accidental:

    reforme incepute, niciodata inchise,
    crize „permanente” fără rezolvare structurală,
    transfer constant de risc către populație,
    limbaj vag,
    fără termene ferme.

    cind aceste tipare persista decenii, nu mai vorbim de accident.

    scopul: guvernabilitate cu cost minim si profit maxim pentru clasa politica

    stresul cronic permite:
    control fără represiune,
    conformare fără legitimare,
    stabilitate fără performanță.

    un corp social stresat:
    reacționează fragmentat,
    nu mai cere coerență,
    acceptă improvizația ca normalitate.

    este mai ieftin să administrezi oameni obosiți decat oameni clari in perceptie…

    ce este stresul cronic?

    Ce este „stresul cronic” ca mecanism de management social
    În termeni operaționali, vorbim de:
    • impredictibilitate constantă (reguli schimbate des),
    • presiune economică continuă, dar sub prag de revoltă,
    • suprasolicitare cognitivă (prea mult zgomot, prea puțină claritate),
    • lipsă de orizont temporal (nu poți planifica).
    Efectul: populația rămâne funcțională, dar fragmentată, preocupată de supraviețuire, nu de structură.

    asa se poate face misto de ingineria sociala a lui Rog…

  3. „Stresul cronic” ca instrument de guvernare nu este o conspirație centralizată, ci un efect sistemic care avantajează anumite tipuri de actori. Cei care beneficiază nu trebuie să se coordoneze: logica sistemului produce rezultatul.

  4. Care este pragul critic

    Un serviciu de informații devine generator de stres cronic atunci când trece simultan trei praguri:
    din informație → influență operațională,
    din securitate → justiție,
    din excepție → rutină.
    În acel moment, nu mai vorbim de „sprijin tehnic”, ci de reconfigurarea regulilor jocului social.

    De ce acest stres persistă și după ce perioada se încheie (etapa post coldea)

    Pentru că:
    precedentul rămâne,
    memoria instituțională persistă,
    oamenii nu știu dacă „s-a terminat cu adevărat”.

    Stresul cronic este:
    mai mult despre incertitudine,

    mai puțin despre represiune efectivă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul CotidianulHD.ro își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.