Lumea academică și comunitatea arheologică din România deplâng trecerea în neființă a celui care care a fost dr. Gică Băeștean, un cercetător de o rigoare exemplară, muzeograf dedicat și unul dintre cei mai fini cunoscători ai civilizației romane din Dacia.
Născut la data de 6 mai 1972, în orașul Hațeg, Gică Băeștean și-a descoperit vocația încă din adolescență. Legătura sa cu istoria a fost pecetluită în vara anului 1985, când, la doar 13 ani, pășea ca elev pe șantierul arheologic de la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Acea experiență timpurie a fost scânteia unei cariere strălucite dedicate descifrării trecutului.
Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (promoția 1996), și-a desăvârșit formarea prin stagii internaționale de prestigiu, fiind bursier la Carnuntum, în Austria. Pasiunea sa pentru rigoarea tehnica a lumii antice s-a concretizat într-un parcurs academic de exceptie, culminând in anul 2006 cu titlul de Doctor in Istorie, cu o teza fundamentală despre „Aprovizionarea cu apă în Dacia romană”.
Din anul 1996, viața sa profesională s-a contopit cu destinul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, activând ca muzeograf și ulterior ca șef al Secției Sarmizegetusa. Sub îndrumarea sa, situl arheologic de la Ulpia Traiana nu a fost doar un loc de munca, ci un proiect de viață. A coordonat cercetările sistematice, de la Amfiteatru și For, până la vestigiile din satele din jur, demonstrând mereu o grijă deosebită pentru salvarea patrimoniului național.
Dr. Gică Băeștean a fost un cercetător prolific, prezența sa fiind constantă la zeci de sesiuni de comunicări științifice naționale și internaționale (Cagliari, Pozarevac, Târgu Mureș). Studiile sale despre apeducte, fântâni, ateliere de prelucrare a sticlei sau osului rămân repere esențiale în bibliografia de specialitate, oferind o imagine vie și tehnică a modului de viață din orașele romane.
Dincolo de titlul de arheolog expert obținut în 2011, Gică Băeștean va rămâne în memoria colegilor și a vizitatorilor sitului de la Sarmizegetusa ca un om de o probitate morală impecabilă, un ghid pasionat și un mentor pentru generațiile de studenți care au învățat sub coordonarea alfabetului arheologiei.
Prin plecarea lui, județul Hunedoara și arheologia românească pierd un specialist de o valoare inestimabilă, dar moștenirea sa științifică va dainui prin fiecare piatră scoasă la lumină și prin fiecare pagină scrisă despre gloria vechii Dacii.
Să-i fie țărână ușoară și memoria binecuvântat!
Foto: Laura Oană
