Rata anuală a inflației a coborât în august la 6,17%, după ce, timp de un an, statistica prețurilor a inclus efectul majorării TVA și al liberalizării tarifelor la energie din vara lui 2025.
Datele arată diferențe importante între principalele categorii de produse și servicii. Alimentele au înregistrat în ultimul an o creștere medie de aproximativ 2,6%, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,3%. Serviciile au avut însă cea mai mare dinamică, cu o creștere de circa 11%.
August este prima lună în care efectul de bază generat de majorarea TVA din aceeași perioadă a anului trecut iese din calculul anual al inflației. Prin urmare, indicatorul reflectă mai ales evoluția prețurilor produsă după șocul inițial din vara lui 2025 și efectele ulterioare asupra consumului.
Alimentele au avut una dintre cele mai reduse creșteri de preț după majorarea TVA. De la începutul acestui an, prețurile din această categorie au avansat în medie cu aproximativ 1,7%, iar raportat la aceeași perioadă din 2025, creșterea este de 2,6%. În august, alimentele au fost chiar cu 0,8% mai ieftine decât în iulie, evoluție influențată și de oferta sezonieră ridicată de fructe și legume.
În schimb, mărfurile nealimentare au continuat să se scumpească. O parte importantă a creșterilor din acest an vine din zona carburanților, unde benzina s-a scumpit cu aproximativ 25%, iar motorina cu 34%. Hainele și încălțămintea au înregistrat, la rândul lor, majorări de preț de circa 4-5%.
Serviciile au avut cea mai puternică scumpire în intervalul analizat, de peste 11%. Evoluția este asociată, între altele, cu actualizarea chiriilor din sectorul public. Potrivit datelor INS, chiriile au crescut în medie cu aproximativ 40% în ultimul an.
Și serviciile de întreținere, inclusiv apa și salubritatea, au consemnat o creștere importantă, de circa 14%, evoluție care nu pare să fie legată direct de majorarea TVA din 2025.
În cazul produselor alimentare, pâinea s-a scumpit cu aproximativ 5% în ultimul an, iar carnea cu 4%. Ouăle au avut o creștere mai mare, de circa 11%, în timp ce legumele s-au ieftinit cu aproximativ 8,5%. Medicamentele s-au scumpit cu circa 2%.
În sectorul serviciilor, transportul interurban a înregistrat o creștere de aproximativ 10%, iar tarifele pentru telefonie au urcat cu circa 6%.
Domnule Crețu, aruncați o știre pe care nu o explicați suficient și, în consecință , induceți lumea în eroare. Da, rata anuală a inflație a scăzut la 6 și ceva la sută, dar era și normal. Producătorii simt ca oamenii sunt la fundul sacului și ridică piciorul de pe accelerația prețurilor. Așa ca, rata anuală de 6,2% arată că ritmul a încetinit, dar inflația agregată de la pandemie (≈64%) arată că puterea de cumpărare s-a erodat substanțial pe termen lung. Asta este cifra pe care o simt cel mai mult oamenii când compară salariile și prețurile de azi cu cele din 2019–2020.
Cum naiba să scadă rata inflației daca de doi ani de zile nu au respectat legea privind indexarea și nici creșterea drepturilor financiare ale majorității cetățenilor din Romania? Cum adică: în 2024 au anulat indexarea cu 13,5% dar au crescut toate preturile inclusiv taxele și impozitele cu 13,5%, în 2025 în loc să crească salariile și sa se aplice indexarea cu cel puțin 7-9%, au anulat acest drept financiar legal majorității cetățenilor, acum in 2026, trebuiau să respecte legea pe aceeași linie pentru aceste categorii, canci, au ocolit cu rea intenție și în acest an legea menținând cetățenii majoritari din Romania in sărăcire! E vorba de cel puțin 26-30% din drepturile financiare ale majorității cetățenilor din Romania pentru ultimii 3 ani, cărora le-au anulat definitiv drepturile de a trai decent în România! Vorba lui Băsescu:”Orice prost se pricepe la tăieri și creșteri de prețuri daca ajunge în funcția decizională”, în cazul de față, comunicarea creionată în fals sa poată manipula cetățenii care simt zilnic ce înseamnă furtul din propriul buzunar prin anulare intenționat lege în vigoare.