Justiția capturată; de stradă 

Justiția a ajuns obiect de dispută pe maidan. Bibeloul de porțelan al democrației, domeniu  închis de care nimeni n-are dreptul să se atingă, a ajuns la tăvăleala lumpenului cu gulere albe. 

Butonul de mobilizare a fost reactivat.  Pe whatsapp au apărut din vreme programările cu ora și locul protestelor din fiecare oraș important. Convocările seamănă cu ordine date pe unitate. Fiecare  membru al diferitelor „comunități” știa exact ce are de făcut, unde trebuie să se prezinte la ora H și cu ce recuzită. Protestele nu sunt autorizate și nimeni nu-și asumă organizarea. Ordinele par că vin din neant.

 Vremurile de glorie ale mitingismului au reînviat în toată splendoarea. Din lăzile ascunse în pivnițe a fost scoasă recuzita marilor victorii. Pancarte, lozinci, steaguri, vuvuzele au apărut ca din senin. Ca în vremurile bune, Angi Șerban a  revenit în fruntea trebii, dâdnd tonul și ritmul cu vuvuzeaua în gură.  

Un fel de Marian „Ceaușescu” multiplicat în mii de exemplare a inundat piețele marilor orașe. Spiritul celebrei lozinci „Bă, borfașule, dă bă banii înapoi!” bântuie nivelul intelectual al manifestărilor. Rețelele regimului băsist s-au reactivat cu putere. De data asta cu legitimarea dată pe față de președintele desemnat

Restaurația binomului sinistru, de sorginte bolșevică,  Securitate-Procuratură este în plină desfășurare. Laura Kovesi deschide lista, Coldea este în back office.

Pregătirea a fost în trepte

ÎCCJ a organizat în 9 decembrie o întâlnire cu mai multe ong-uri având scopul ca „reprezentanții societății civile să-și facă cunoscute nemulțumirile față de modul în care funcționează serviciul public de justiție, pentru a se putea discuta aceste probleme în colectivele de conducere ale instanțelor și a se lua măsuri eficiente de remediere”. Invitația a fost adresată cu o săptămână înainte.

Grupul radical al ong-urilor a refuzat participarea, motivând că „ÎCCJ nu are mandatul instituțional de a iniția acest tip de dialog, nu are competențe privind organizarea sau coordonarea unui dialog instituțional cu societatea civilă”. 

Un flit dat public unei instituții de rang constituțional. Liderii respectivelor ong-uri oricum aveau intenția ca să-și exprime nemulțumirile în stradă, nu prin dialog civilizat. Lucru care, după cum se vede,  se și întâmplă. Or, participarea lor la acel dialog le lua ciolanul din fasole, rămâneau fără obiectul muncii. Au și declarat că respectiva întâlnire „pare mai degrabă o legitimare decât o consultare”. Scopul lor era s-o atace furibund pe președinta ÎCCJ sub presiunea străzii,  nicidecum să-și prezinte civilizat opiniile într-un cadru organizat. În loc să meargă la întâlnirea din 9 decembrie,  unde puteau să spună ce le trecea prin cap, ong-urile respective au trecut la organizarea „insurecției” din 12 decembrie. 

În fruntea listei celor care au respins dialogul preferând strada se află profesioniștii mitingurilor de la Corupția Ucide, Comunitatea Declic, Freedom House România, Fundația Eco-Civica, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timișoara ș.a. 

Declic face click!

Lia Savonea este vânată mai demult. În martie 2022, CSM a promovat-o de la Curtea de Apel București la Curtea Supremă – Secţia penală. „Comunitatea” Declic a cerut oprirea acestei promovări, după ce „a descoperit” că Savonea a lăsat liber un agresor sexual de minori. Ăsta era adevărul lor, verdictul lor.  „CSM se mobilizează în sprijinul unui judecător toxic”, scriau liderii acestei mișcări, chemând la semnarea unei petiții pentru blocarea promovării fostei șefe a Curții de Apel.

A venit apoi desemnarea Liei Savonea la conducerea ÎCCJ. Numirea a făcut-o CSM a doua zi după anunțarea victoriei în alegeri a lui Nicușor Dan.

 Declic a făcut iar click. A atacat în instanță această numire acuzând CSM de încălcarea legii. Numirea putea fi făcută  cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului președintei în exercițiu, iar acesta înceta abia pe 16 septembrie 2025. „Comunitatea” suspectează „grupul Savonea”  că a forțat numirea șefei ÎCCJ în luna mai în loc de  iulie ca nu cumva să existe răgaz pentru ca atribuția de numire a șefului ÎCCJ să revină de la CSM la președintele României,  așa cum a fost până în 2018.

Pentru fostul ministru USR-ist al Justiției, Stelian Ion, alegerea Liei Savonea la șefia ÎCCJ este echivalentă cu „sinuciderea sistemului judiciar”, întrucât „numirea nu e făcută politic, în nici un fel, este făcută de către Secția pentru judecători a CSM”.

 Numirea Liei Savonea la conducerea  ÎCCJ este contestată pe baza unei fișe de cadre de tip securist ce părea pregătită din vreme și în care erau trecute tot felul de lucruri despre viața și activitatea noii șefe a ÎCCJ. „Lia Savonea este unul dintre judecătorii care, în ultimii ani, au contribuit la decredibilizarea justiției, atât prin decizii controversate  cât și prin relații strânse cu politicieni”, spune directorul executiv al „comunității”. 

Nu doar că Liei Savonea îi este fișat trecutul, dar îi este anticipat și viitorul. „Ca președintă a ÎCCJ, Lia Savonea va coordona completurile de 5 judecători, care decid în dosarele de corupție ale foștilor miniștri, parlamentari, prim-miniștri”. Inclusiv în dosarul lui Coldea. Comunicatul șefului de la Declic include și o amenințare: „Comunitatea Declic nu va lăsa nepedepsită o procedură abuzivă și netransparentă. Vom lupta fără să dăm un pas înapoi!”.

 Termenii în care se exprimă „comunitatea”  de azi parcă seamănă cu cei folosiți de o anume „mișcare”  din trecut. 

În ce fel nu va lăsa „comunitatea”  nepedepsită respectiva  procedură? 

Ce pedepse are în vedere „comunitatea” să aplice – și cui anume?

Printr-o decizie adoptată vinerea trecută de ÎCCJ, procesul intentat de „comunitate” a fost strămutat de Înalta Curte de la Curtea de Apel Cluj la aceea din Alba Iulia.

Cum s-a născut titlul filmului

Protestele de acum au fost prefațate de o „testare a pieței”, în 14 noiembrie,  cu un miting în faţa sediului ÎCCJ,  organizat de câteva ong-uri, conform distribuirii răspunderilor pe unitate. 

Liderii mișcării au cerut public revocarea din funcție a Liei Savonea, susținând că numirea acesteia la șefia Înaltei Curți „este simbolul capturării Justiției de către un grup mic, dar extrem de influent, conectat la interese politice și la zona corupției de rang înalt”. 

Atunci a fost pusă în circulație sintagma „justiție capturată” era astfel, pregătind marea premieră hollywoodiană de la televiziunea publică a filmului cu titlul  cunoscut.

Iniţiatorii protestului fuseseră instructați să atace o țintă precisă: prescripţia. Strada consideră că instituția juridică a prescripției, veche de când lumea, este folosită de judecători pentru „prăbușirea dosarelor de corupție”. Nu se spune o vorbuliță despre durata în care dosarele sunt ținute de procurori la sertar ca instrumente de presiune asupra celor agățați într-un  proces penal. 

Potrivit Codului penal, în general,  „termenul de prescripție  începe să curgă de la data săvârșirii infracțiunii”, nu de la data la care procurorii trimit dosarul în instanță. Răspunderea pentru prelungirea duratei unui proces începe cu această folosire a dosarelor de către procurori ca instrument de șantaj asupra celor anchetați. Dosarul este ținut în dulapul procurilor până cel acuzat își ia lumea în cap. De-a lungul vremii, protestele, câte vor fi fost ele la adresa justiției, s-au referit mai ales la nevoia de celeritate în întocmirea rechizitoriilor și trimiterea cât mai operativă a celor acuzați în judecată.

CSM a explicat zilele trecute, pentru cine vrea să asculte și are capul pe umeri, că „problematica prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, așa cum era obligată de Legea fundamentală. Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale. Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, precizează CSM.

Tot din noiembrie datează și un avertisment al acelorași ong-iști adresat corpului magistraților. „Dacă voi, cei din sistem, tăceți în fața abuzului, presiunilor și manipulării, înseamnă că o acceptați. Dacă nu vă luați propria instituție înapoi, o vor lua alții și o vor folosi împotriva voastră. Nu tăcerea apără Justiția. Tăcerea apără corupția”, scria „comunitatea” în apelul la răzvrătire adresat corpului magistraților. Apel care a fost urmat cu mult entuziasm, după cum se vede în lista susținătorilor lui.

În iulie 2025,  fostul prim-adjunct al șefului SRI, Florian Coldea, a fost trimis în judecată de DNA pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii și spălarea banilor. 

Nu este nicio speculație în faptul că țintele protestatarilor sunt Curtea de Apel București și ÎCCJ – unde se va judeca succesiv procesul lui Coldea – precum și   procurorul șef al DNA, sub mandatul căruia s-a comis această blasfemie la adresa securității, de anchetare și trimitere în judecată a aceluiași Coldea.

De altfel, USR nici nu se mai ascunde. Președintele german al acestui partid, Dominic Fritz, a cerut joia trecută ministrului PSD al Justiției să-l demită imediat pe șeful DNA, Marius Voineag, iar parlamentul „să dărâme sistemul piramidal de control al magistraților și al dosarelor”. Miza, recunoaște șeful german al USR, este „rescrierea legilor justiției”, într-o variantă useristă, desigur. 

Judecătoare capturată. Cu gl.Dumbravă în sală

Despre aceste proteste, care au drept document programatic scrisoarea de susținere a declarațiilor judecătorului-erou, se pot spune destule lucruri. Printre semnatari sunt mai mulți procurori, decât judecători. Sunt mai mulți pensionari cu pensii speciale decât magistrați activi. Dar primii sunt folosiți de ceilalți ca masă de manevră. Dulcea ca mierea este pensia de la patrie! 

Judecătoarea-eroină Moroșanu n-a avut o asemenea declarație manifest atunci când judeca în prezența generalului SRI Dumbravă, aflat în sală – așa cum relata o avocată martor la un post de televiziune. Celălalt judecător-erou, Beșu, are un CV interesant: absolvent al Academiei de Poliție, ofițer de poliție judiciară mai întâi la IPJ Giurgiu, apoi la DGIPI („Doi și-un sfert”), apoi la SIPI Giurgiu. În magistratură intră în 2011, mai întâi la Judecătoria Fetești, apoi la Judecătoria Giurgiu. Mai trece pe la Tribunalul Giurgiu, apoi cu delegație la Curtea de Apel București (unde probabil s-a documentat pentru declarația din film), pentru ca acum să ceară numirea ca procuror la Judecătoria Giurgiu. 

Se pot adăuga și alte lucruri interesante despre semnatarii acelei liste de susținere a fostului securist de la DGIPI, plimbat prin judecătorii pentru ca acum să-și descopere vocația de procuror. Dar nu asta este important. Fiecare semnează ce listă dorește. Inclusiv de simpatie cu un (fost) securist de la „Doi și-un sfert”.

Importante sunt alte câteva lucruri.

O reformă a justiției girată de Laura Codruța Kovesi, Ionuț Matei, Cristi Dănileț și alții de teapa lor  înseamnă o restaurație pură și dură.

Avântul luat de toți aceștia se explică prin noua paradigmă lansată de președintele desemnat Nicușor Dan pentru climatul pe care acesta înțelege să-l creeze în țară. Este vorba despre proclamarea principiului „România este o țară coruptă”. Și, complementar, a metodei de luptă împotriva corupției prin legitimarea noii securități de a se ocupa de toți și de toate. 

„România este o țară coruptă!” este prima și cea mai importantă propoziție rostită de președintele desemnat de Ziua Națională a României, de la tribuna oficială a Palatului Cotroceni. Nicio vorbă despre Regina Maria, despre Alexandru Vaida-Voevod, despre Vasile Goldiș,  despre niciuna dintre figurile proeminente ale Marii Uniri ori despre evenimentul istoric ca atare. 

Președintele desemnat atât a avut de spus românilor și lumii despre ziua noastră națională: „România este o țară coruptă!”. A fost semnalul de asalt asupra justiției. USR este forța de șoc a atacului. Rețeaua Băsescu-Petrov în frunte cu Laura Codruța Kovesi s-a reactivat brusc și s-a pus deja la dispoziția acestui partid de 8% care conduce deja toată țara.

Starea justiției nu se poate limpezi și și stabiliza fără celm puțin două lucruri esențiale:

• Adoptarea mult așteptatei Legi a  răspunderii magistraților; cu o astfel de lege, orice abatere dintre cele evocate de magistrații-eroi Moroșanu și Beșu își găseau sancțiunea firească, automată, calmă într-o astfel de lege. Magistrații sunt singura categorie profesională ce beneficiază de impunitate totală, fiind mai presus de lege; pentru puterea executivă și puterea legislativă sunt instrumente legislative de sancționare și pedepsire – pentru puterea judecătorească nu.
• Adoptarea unei legi privind transparența surselor de finanțare a ong-urilor. Dragnea a făcut proiectul unei astfel de legi și a ajuns în pușcărie. Societatea românească nu mai poate tolera tot felul de „comunități” care apar din senin, finanțate nu se știe de cine, pentru a dicta ce trebuie făcut în țara noastră .

Fără aceste două reglementări majore – care reprezintă acte cu adevărat de reformă – starea din justiție nu se va modifica. Va trece doar sub controlul președintelui desemnat, succesor strălucit dar mult mai viclean al lui Băsescu-Petrov.

În rest, totul e o problemă de educație și de caracter.